Pana duminica romanii aveau de invatat lectii europene. Lectii de implicare, de civism, de lupta, de verticalitate, de democratie. Ei bine, cred, de aceasta data romanii au oferit lectii.
Mobilizarea extraordinara la vot din tara a dovedit ca romanii nu sunt un popor vegetal. Poate se starnesc mai greu, dar si cand o fac matura totul in cale.
Nimeni nu a anticipat ceea ce avea sa se intample la aceste alegeri. Nimeni nu a anticipat ca un popor intrat parca in amortire de atata timp este capabil de o asemenea ridicare brusca pe motive care nu tin direct de pensii, salarii si mancare si chiar fara a avea in frunte un lider charismatic care sa-i coaguleze energiile.
Sacrificiul romanilor din diaspora a fost uluitor. Oameni care au venit cu ore inainte de deschiderea urnelor, cu periute si pasta de dinti la ei, care au stat in frig, ploaie si vant ore in sir, chiar peste 12, doar pentru a arata ca pentru ei soarta tarii conteaza, ca sunt parte a Romaniei, careia ii trimit nu doar bani multi, luna de luna, ci si implicarea in soarta ei.
Nu sunt oameni bogati, nu sunt turisti in cautare de senzatii tari. Sunt oameni care muncesc din greu, pentru care banii de calatorie pana la sectia de votare, uneori sute de km, nu sunt neglijabili, pentru care timpul consumat nu e dintr-un prisos, dimpotriva.
Nu faci asemenea efort decat daca-ti pasa cu adevarat. Si atunci cand iti pasa cu adevarat inseamna ca si crezi cu adevarat in valorile democratice. Nu stiu cati dintre strainii, francezi, italieni, spanioli, nemti sau britanici, care au trecut pe langa acele cozi ale umilintei, ar fi fost la randul lor dispusi sa faca acelasi efort pentru a vota. E drept ca nu au fost vreodata pusi in aceasta situatie.
Campania centrata pe nationalism si ortodoxism in tuse groase a fost cu totul neeuropeana, de un primitivism greu de acceptat intr-o tara a UE a acestui timp. Daca ar fi avut castig de cauza, ar fi spus multe despre nivelul nostru de integrare la nivelul mentalitatilor, despre nivelul nostru de educatie si cultura. Si, totusi, dupa aceasta campanie intr-o tara covarsitor majoritar ortodoxa, un etnic german protestant a primit un vot fara echivoc.
A fost o lectie romaneasca de europenism, toleranta si civilizatie, o lectie despre intelegerea democratiei si respectul pentru ea, care a fost perceputa ca atare si omagiata in toata Europa, de mai toata presa straina.
Aceeasi presa straina care asista ieri naucita la umilintele fara margini la care erau supusi romanii din fata sectiilor de votare de prin alte tari. Umilinte incepute cu cozi de sute de metri si sfarsite dramatic in fum de gaze lacrimogene, cu oameni loviti si intinsi pe caldaram. Nu fortele de ordine din Torino si Paris au fost de vina. Ele si-au facut datoria.
Vina este a celor care au provocat aceasta situatie. Cine? Nimeni, desigur.
Dl Melescanu, ministrul de Externe care a refuzat sa suplimenteze numarul sectiilor de votare, desi BEC a comunicat explicit ca nu exista impediment legal in calea acestui demers, nu numai ca nu a demisionat, dar ne spune ca nu are "nicio apasare".
Cum n-a avut nicio apasare sa-i trimita pe romanii din Paris sa voteze la o aruncatura de bat de 300 de km, la Nancy, de ce ar avea acum? Si-a facut datoria, doar a pus la dispozitie toate pixurile necesare pentru completarea declaratiilor pe proprie raspundere.
Premierul Ponta ii tine partea: dl Melescanu a venit sa ajute si a muncit din greu, de ce sa demisioneze? A muncit la numararea pixurilor, am vazut. Cand ambasadorul de la Paris spune public ca vor fi 10 mii de alegatori in capitala Frantei si ca nu au cum sa voteze toti, de unde sa-ti dai seama ca vor fi probleme? Cand ambasada din Italia propune 22 de sectii in zona ei de competenta si tu nu aprobi decat 12, cum sa anticipezi aglomeratia? Nu se putea anticipa nimic, soarta!
Dl Ponta se arata spasit. Promite respingerea legii gratierii si amnistiei (cel putin deocamdata, ca Adrian Nastase ii explica public cum poate aparea un nou proiect, la momentul potrivit), ridicarea tuturor imunitatilor. Foarte bine!
Dar sanctionarea severa a mizeriei comisa impotriva romanilor din diaspora tinea de atributiile directe ale domniei sale. Cu asta ar fi trebuit sa inceapa daca dorea sa arate smerenie.
Si cred ca nu exista o dovada mai convingatoare decat demisia. Un guvern care a facut o asemenea nedreptate unor cetateni, care a transformat prezidentialele in fiasco si scandal exportat in Europa, nu mai are de ce sa stea macar o zi in functie.
Si daca tot si-au permis sa tulbure apele, romanii din diaspora merita si niste vorbe printre dinti, venite de la marea "doamna" a Baniei, Olguta Vasilescu: "Asteptam diaspora acasa dupa ce si-a luat tara inapoi si locurile de munca promise, astfel incat somajul sa fie zero, ca la Sibiu". Ma tem ca acesta este PSD, dincolo de fete lungi si priviri sterse.
Presedintele ales ii cere Guvernului sa analizeze vinovatiile. Serios? Se vede deja ca vor analiza la sange. Opozitia cere demisii, dar nu da niciun semn ca ar trece la fapte daca ele nu vor veni. Si e, cred, clar ca nu vor veni. O motiune de cenzura, ceva, pentru ca mii de romani au fost sfidati de Guvern? Nu. Ca doar noi suntem sub zodia vorbelor, nu a faptelor. E mai comod si mai sigur asa.
Intre acest popor care si-a dovedit resursele de generozitate si verticalitate intr-un moment de gratie si clasa politica este o prapastie. Un popor european si curajos este reprezentat de o clasa politica tarata, sfidatoare. Dar cine nu a inteles mesajul va sfarsi precum candidatul Victor Ponta. Lectiile neinvatate se razbuna intotdeauna.
Cu justitia mergem mai departe. Din zori pană-n seară eliberăm de... Vezi tot