Nivelul de trai al românilor – indicator neglijat de candidații partidelor în alegerile locale

A pornit caruselul campaniilor electorale, neoficial încă, dar încercările de contre între candidați s-au înmulțit, semn că stabilitatea mult trâmbițată de partidele de coaliție este doar conjuncturală, slabă ca structură și parșivă, uneori, când interesele de grup o cer.

De unde, până acum, nu mai aveai loc de AUR și SOS pe ecranele TV, se vede o acalmie prevestitoare de furtună, dacă ar fi să asociem comportamentul celor două partide cu evoluția meteo. Poate nu prea mai au ceva de spus, căci de contre și distrugeri probabil că ne-am săturat și noi. Electoratul s-a prins demult, că nu știu să pună nimic în loc dacă distrug ceva. Ori, numai cu distrugere, fără a pune nimic în loc, nu văd care oameni normali ar putea crede și vota asemenea personaje ieșite din cotloanele imunde ale societății "educate", ca o coroană simbolică pentru contribuția politicienilor actuali la reușita campaniei "România educată", lansată sub patronajul Președinției României.

Deși dezbaterile candidaților oficiali, prezumtivi, unii dornici (dar fără susținere), au început să ocupe spațiu în programele știrilor media, nu s-a văzut nici o strategie evoluată, nici un plan de refacere a dezastrelor în care s-au complăcut Primăria Capitalei, cu cele 6 sectoare. În acestea din urmă, s-a mai mișcat ceva, dar neimportant față de nevoile urgente ale cetățenilor ce locuiesc în ele. Urmare a unor realizări din sectoare, se conturează și viitorii posibili candidați la Primăria Capitalei, vezi sectorul 6 sau 5. De cel mai bogat sector, 1,… liniște, că se lucrează. Nu se știe pentru cine. Și nici la ce, că nu se vede.

PNL, după dezamăgirea cu dl. Nicușor Dan, caută disperat să descopere candidatul ideal. Până în acest moment, trimis ca o momeală pentru vânat mai mare, pare, în prezent, pregătit dl. Sebastian Burduja, ministrul energiei, datorită funcţiei de şef PNL Bucureşti. Nu contest nivelul de pregătire al d-lui candidat, nu-l cunosc deci nu pot avea o opinie pertinentă asupra capacităților sale manageriale și intelectuale. Din ce văd însă, că a făcut la Ministerul Energiei de când a venit, mi-e greu să găsesc ceva care să-l recomande pentru o viziune macroeconomică spectaculoasă, prin care să fi rezolvat problemele stringente din piețele caracteristice ale energiei. Singura diferență notabilă față de predecesorul său, dl. Virgil Popescu, a fost că nu ne-a dat sfaturi, dacă prețul energiei furnizorilor nu ne convenea, aşa plafonat…, să ne punem panouri solare, cum propunea dl. Popescu, pentru că, după mintea sa, oricine avea 15-20.000 Euro disponibili, să-i arunce pe niște panouri fotovoltaice, după care, să aștepte 24 de luni să primească contravaloarea energiei băgată în sistemul energetic, la preț de 3 ori mai mic decât cel plafonat, cum altfel, stabilit unilateral de ANRE, fără de care nici un contract de prosumator nu poate fi semnat și intrat în vigoare. Dar, să zgâlțâie un pic ANRE despre reglementări anacronice, făcute numai ca să favorizeze furnizorii și traderii de energie, fără să țină cont că în piață mai există și consumatorii, altfel nu se închide ciclul economic, nu a găsit timp. Iar ANRE, am mai spus-o, la sfârșitul lunii trimite spre firmele din energie factura pentru salarii, că așa a stabilit legea de înființare, votată de majoritatea parlamentară, care o fi fost. Că de profitat de funcții în ANRE, au profitat toți liderii partidelor și încă câțiva de lângă ei.

Dl Burduja a avut tot felul de intervenții pentru un viitor “luminos”, dar prezentul nu a intrat în preocupările sale. Și acum vine să candideze la un post care implică o empatie și mai aplicată față de cetățenii urbei, pentru care singura strategie enunțată până acum, este că domnia să știe ce are de făcut, iar dl. Nicușor Dan nu a putut, sau nu știe, şi nici majoritate în Consiliul Local nu are.

Nu am ca țintă, în acest articol, desființarea sau denigrarea unor candidați și proslăvirea altora. Doresc să-mi exprim o opinie pe tema asta, pentru că este important pentru noi toți cine va fi ales și la Capitală, și la sectoare, și în fiecare comună sau oraș al țării. Doresc să întăresc ideea, susținută de tot mai mulți, că un gospodar instruit, cu experiență managerială, poate schimba fața unui oraș sau comună, singura condiție politică pentru succes fiind să aibă Consiliul local de partea sa. Inițiativele, strategia, tacticile trebuie să le promoveze candidatul la demnitatea publică, sprijinit în aplicare de un staff profesionist, nu ales pe simpatii sau obligații politice. Exemple sunt. Oradea este unul semnificativ, nu mai are nevoie de mângâieri pe creștet.

De dl. Nicuşor Dan nu-mi pot permite să vă răpesc timpul dumneavoastră preţios, stimaţi cititori, pentru ca nu doresc să dozez adevărul, cum ar zice un diplomat. Pe scurt, a spus şi a făcut tot ce a putut fi capabil, în aceşti aproape 4 ani. Nu ce a promis.

Dacă dl. Burduja crede că poate face din București ceva mai funcțional și mai frumos decât Oradea, e liber să candideze. Dar trebuie mai întâi să convingă electoratul şi pe cei care îl susţin, că știe și poate, cu argumente, nu cu axiome. Dacă nu…

Din toți candidați anunțați până în prezent, greu poți decela care este cel mai potrivit. Din cei care au mai exercitat funcții la nivel local, presupusele schelete din dulap atârnă greu, experiența căpătată în conducerea activității pe buget aprobat, se diluează în momentul în care apar, întâmplător, cum altfel, pe surse, știri despre nerealizări, favorizări excesive, ilegalități prezumtive sau reale. Din cei care aspiră la fotoliile locale din poziții de outsider, ar trebui să prezinte în CV-ul domniilor lor, activități complexe realizate, obiective manageriate, de valori mari, nu infrastructură rutieră de 2 milioane EUR, căci la asta chiar se pricep mulți. Cât de bine, simțim cu toții, când mergem pe ele.

Și mai e ceva, care cred că ar putea determina înclinarea balanței. Un plan al candidaților pentru creșterea nivelului de trai al concetățenilor lor, prin măsuri administrative, luate la nivel local.

Un exemplu semnificativ pentru această tema este problema piețelor agroalimentare. S-a dus pe apă sâmbetei programul de reabilitare al piețelor cu fonduri UE. S-au realizat obiectivele, s-au tras banii UE, dar în loc de piețe engross, cum erau proiectate piața Matache și piața Mureș din Capitală, vedem și acum că tarabele sunt acaparate de “comercianți” conectați la administrația locală, producătorii nu sunt prezenți în aceste piețe, și de atâția ani nimeni nu face nimic să schimbe situația. Dar ne plângem de prețurile legumelor și fructelor din supermarket-uri, ignorând resursa imensă a micilor producători, care sunt blocați de samsarii angrosiști, conectați la partidele care au aleși locali, primari și funcționari publici, și care nu lasă mecanismele pieței libere să funcționeze. Autorități de control există, tematici de control așișderea, dar rezultatul anchetelor iese întotdeauna altul decât realitatea, mai tare ca în filmele cu proști.

În ditamai hala de la piața Mureș, sunt vreo 12 tarabe în care vreo 3 vânzători au legume și fructe de import. Destinațiile acelor spații au fost realocate pentru alte servicii locale, a intrat și un retailer în schemă, dar producătorii din zonele limitrofe capitalei, ioc. Refuz să cred că n-au mai cultivat nimic atâtea comune cu tradiție în legumicultură, din zona de nord a capitalei. De piața Matache, cândva centrul legumicultorilor din jurul Bucureștiului… să-i fie țărână ușoară. E cam pustiu pe acolo. Şi nu de anul ăsta. Nu.

Ni se dă exemplu de piață cu produse ieftine și variate, cu fermieri adevărați care vând, piața Rahova din sectorul 5. Mă întreb, oare ceilalți primari care au piețe în sectoarele lor nu îi interesează de ce la sectorul 5 se poate, și la ei nu? Sau lor le convine situația actuală, ce să ne mai preocupăm și de cetățeni… Se descurcă ei, cumva.

Poate acum în campanie electorală vom putea asista la o competiție de soluții asupra piețelor agroalimentare, cu idei privind finanțarea fermierilor care doresc să asigure comunităților locale necesarul de legume și fructe autohtone, cu sprijinul entităților sanitar veterinare, al agronomilor autorizați, pentru asigurarea unor produse sănătoase, fără pesticide sau chimicale de creștere forțată, cum se întâmplă la roșiile de seră, uneori. Și marfa lor să fie expusă în piețele actuale, pentru că sunt multe, dar deturnate de la scopul pentru care au fost înființate.

Campania electorală de anul acesta nu poate fi numai despre posturi, activități cadastrale, combinații, procente care asigură majorități unor partide, sau profit pentru grupuri de interese. Cred eu că mai trebuie să fie și despre nivelul de trai al cetățenilor, despre satisfacerea necesităților primare ale acestora. Iar prima dintre aceste este alimentația, care până acum a fost scumpă, de calitate îndoielnică, mai ales cea din import, fără că nimeni din cei autorizați de legile existente să controleze, suficient de clare dacă s-ar și aplica, să pedepsească drastic pe cei care pun în comercializare produse neconforme, pline de pesticide și substanțe chimice contra dăunătorilor, pe care noi consumatorii nu avem cum să le evităm. Iar asta duce la aglomerarea spitalelor, la cronicizarea unor boli, datorită acelor substanțe dăunătoare, nedepistate de cei obligați de lege să le verifice. Pe lângă că plătim scump mâncarea, mai plătim și cu sănătatea, după un timp, și nici asta nu e gratuită, costă, ca şi cum n-am fi contribuit cu mai nimic la fondul de sănătate.

Și ar mai fi de comentat și despre traficul sufocant din capitală și din zonele limitrofe, tot în campania asta pentru locale. Ar fi loc de o unire a comunităților care utilizează porțiuni de trafic aglomerat, care să caute împreună cu specialiștii în infrastructură, soluții pe paliere, urgențe-restricții, sensuri unice, pe termen mediu - semaforizare inteligență, sensuri giratorii, și proiecte de infrastructură nouă pe termen lung, care să ducă la o fluidizare acceptabilă a traficului.

Acutizarea aglomerării s-a produs și din cauza măsurilor minunate luate de Primăria Capitalei privind PUG, PUZ și alte acronime, lipsa aprobării lor ducând la un și mai mare exod înspre zonele limitrofe din județul Ilfov, acum în satele din jurul Bucureștiului, între orele 7-10.30 și 14-19.30 fiind cozi interminabile de mașini, pe arterele comunelor dar și pe DN1, singura cale de intrare din nordul capitalei, pentru că deși autorizațiile de construire sunt înregistrate în fiecare comună, nimeni nu oprește construirea de case până când nivelul infrastructurii nu asigură defluirea corespunzătoare acestui număr locuitori mutați în case noi. Poate e momentul ca odată cu noua legislatură locală, să fie luate și măsuri administrative pentru protecția cetățenilor din comunitățile limitrofe. Altfel, vom consuma timp și nervi pe șosele proiectate și construite din anii ’60, cu trafic de secol XXI. Și cu mașinile actuale. Iar în banii de autorizații de construire, dacă îmi aduc bine aminte, erau și sume pentru infrastructură stradală.

M-ar bucura să văd în campaniile electorale ce urmează, dezbateri serioase pe temele enunțate, măcar. Măsurile de corectare, serios articulate, ar face diferenţa între ipocrizie și realitate.

Ar fi un semn că aleșii noștri se gândesc și la nivelul nostru de trai, la sănătatea noastră, nu numai la viitorul personal al dumnealor și al partenerilor. Din păcate, ceea ce mulți dintre noi considerăm normalitate, alimente sănătoase, accesibile la puterea noastră de cumpărare, diverse, pentru că fermierii știu și pot să le producă, ajung să fie excepții, pe care, dacă avem noroc, le apucăm, dacă nu… visăm în continuare.

E timpul pentru schimbare, e timpul pentru reconsiderarea nivelului de trai al cetățenilor drept indicator de introdus în analiza activității conducerilor locale ale comunităților, partidele putând influența soarta a milioane de alegători, forțând primarii și consiliile locale să se preocupe de nivelul de trai al comunității pe care le conduc. Odată pornit mecanismul acesta, câștigă și fermierii câștigă și cetățenii, câștigă și aleșii locali. Pentru că vor fi apreciați. E sigur că nu vor fi uitați la alegerile viitoare. Între timp nivelul nostru de trai va fi mai bun, mai sănătos, iar fermierii care muncesc pentru producţiile lor, vor avea unde să le desfacă. Și cui.

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...

Schimbările pe care le va aduce Trump dacă va redeveni președinte al SUA. Sociolog: „Are alte mize”. Planul pentru Ucraina și România

Niciun proces nu-l va împiedica pe Donald Trump să candideze și chiar să obțină un nou mandat, crede sociologul Alfred Bulai. În cazul României, alegerile din SUA sunt deosebit de...