Ne adoram presedintii. Vulnerabilitatea lui Iohannis. Victoria, ca o lovitura in plex Interviu

Miercuri, 17 Decembrie 2014, ora 08:0512880 citiri
Ne adoram presedintii. Vulnerabilitatea lui Iohannis. Victoria, ca o lovitura in plex Interviu

Klaus Iohannis va avea probleme sa indeplineasca cele mai mari asteptari, care nu tin de atributiile sale, si va contabiliza lucruri pe care nu le controleaza direct, gen prestatia premierului, afirma sociologul Barbu Mateescu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Barbu Mateescu a evaluat mostenirea lui Traian Basescu si perspectivele lui Klaus Iohannis.

"Marea problema a unui politician este sa se intoarca impotriva idealurilor si mesajelor pe care le-a promovat. Problema lui Traian Basescu este ca s-au mobilizat, s-au energizat impotriva lui foarte multi oameni pe care, in mod normal, oponentii lui nu reuseau sa-i stranga", ne-a explicat sociologul Barbu Mateescu.

Vulnerabilitatea lui Klaus Iohannis e relatia sa cu PNL. Marea intrebare este daca si cum va ajunge PNL la guvernare, spune Barbu Mateescu.

Cum va intra Traian Basescu in istorie?

Vorbim de doua aspecte: politicianul si presedintele, iar la intersectia dintre ele sunt victoriile electorale din 2004 si 2009. Dimensiunea victoriei lui Klaus Iohannis poate duce la o subapreciere a victoriilor lui Traian Basescu, obtinute la diferente mai mici.

Un efect psihologic in viata de zi cu zi este ca ne amintim sfarsitul relatiilor, mai putin inceputul si cursul lor. De aceea, cred ca dificultatea majora cu care se va confrunta Traian Basescu va tine de al doilea mandat. A avut ghinionul sa devina presedinte exact in cei 5 ani in care a fost extrem de dificil sa fii presedinte.

Este importanta mostenirea constitutionala a lui Traian Basescu. Fiecare presedinte defineste pentru presedintii ulteriori limitele functiei. Klaus Iohannis e foarte diferit de Traian Basescu, dar in multe dintre actiunile sale din urmatorii ani va lua in calcul si ce a facut Traian Basescu, asa cum a luat si Traian Basescu in calcul mandatele lui Emil Constantinescu si Ion Iliescu.

Cum va ramane bilantul lui Traian Basescu in privinta Justitiei?

Este un aspect crucial. A fost primul presedinte in mandatul caruia au fost condamnati si au intrat in inchisoare oameni din partidul care l-a sustinut.

Dar in acelasi timp am auzit formularea: Traian Basescu a dezlegat cainii Justitiei si apoi i-a tinut in lesa. Si asta se refera la faptul ca in jurul presedintelui pare sa fi colcait un anumit tip de mafie la care Justitia de-abia acum ajunge. Nu e aici o limita?

Sunt evenimente in desfasurare si finalitatea lor va defini si imaginea lui Traian Basescu, in buna masura. Dar e greu de masurat acum, cand inca nu stim ce verdicte vor fi.

La nivelul populatiei avem un model de relationare cu presedintii: presedintele beneficiaza un an, doi de o cota de incredere foarte inalta, au incredere in el mai multi oameni decat cei care l-au votat, dupa care, mai devreme sau mai tarziu, el pierde din incredere si este privit critic. Suntem o natie care isi adora presedintii, dupa care ii priveste extrem de dur.

A fost Traian Basescu la inaltimea asteptarilor care l-au propulsat pesedinte?

Intre 2004 si 2009 el a pierdut sustinerea unuia dintre partidele care l-a sustinut in 2004, PNL, si implicit a unei parti din electoratul acestui partid, si totusi reuseste sa aiba in 2009 performante comparabile. Deci si-a largit electoratul.

Marea problema a unui politician este sa se intoarca impotriva idealurilor si mesajelor pe care le-a promovat. Traian Basescu a venit in primul mandat cu un mesaj economic foarte optimist, a fost un mandat de crestere a economiei, din nefericire nu sanatoasa, si a nivelului de trai, iar in al doilea mandat si-a asumat un mesaj contrariu, ceea ce nu i-a facut bine.

Problema lui Traian Basescu este ca s-au mobilizat, s-au energizat impotriva lui foarte multi oameni pe care, in mod normal, oponentii lui nu reuseau sa-i stranga.

Procentul obtinut de Elena Udrea la prezidentiale este scorul cu care Traian Basescu isi incheie mandatul?

Teoretic, ar trebui sa fie. In practica, insa, lucrurile sunt mai complicate. Cand un personaj charismatic incearca sa-si transfere altcuiva capitalul de incredere, ceva se pierde in timpul transferului. Mare parte din electoratul Monicai Macovei reprezinta oameni care au respins exact acest transfer.

Ce l-a facut presedinte pe Klaus Iohannis?

Pe scurt, intersectia dintre actiunile lui Ponta si faptul ca aceste actiuni si-au gasit o canalizare adecvata in Klaus Iohannis.

Suntem o natiune complicata sociologic, iar 6,2 milioane de voturi reprezinta cel mai mare scor obtinut vreodata de o tabara antiPSD dupa turul al doilea din 1996. S-au dus la vot si oameni care nu au votat nici macar in 2009 sau 2004.

Ce i-a adus la vot?

Se vorbeste mult de diaspora si e un lucru important. Foscani, Barlad, Ramnicu Valcea, Bacau, Galati, judetul Iasi sunt zone dominate de PSD unde Klaus Iohannis a castigat. Zone cu migratie masiva unde tratamentul aplicat diasporei a avut un impact emotional foarte puternic.

Dar mai e un aspect: catre cine se indreapta voturile? Si as aminti declaratia lui Crin Antonescu, care spunea ca daca ar fi fost candidatul ACL ar fi castigat prima dezbatere si ar fi pierdut alegerile, pentru ca milionul acela care a facut diferenta nu ar fi venit la o confruntare intre doi politicieni.

Klaus Iohannis este din afara sistemului politic central si a avut argumentul etniei, pe care l-a sustinut prin comportament. A fost si un element de naturalete. Simbolic a fost cand a cantat imnul ca un cetatean obisnuit, foarte natural.

Vorbeati de actiunile lui Victor Ponta.

Victor Ponta insusi a fost un factor important. Intre tururi, pentru acoperirea temei diasporei, a lansat teme si mesaje extrem de virulente, care aduceau mai mult a 1992.

S-a investit foarte mult in a-l face pe Victor Ponta sa para altfel decat Traian Basescu. Si exista o piata pentru acest tip de presedinte. Ironia este ca pentru acest tip de votanti, intre tururi, Victor Ponta a parut ca Traian Basescu.

Victor Ponta a fost un candidat superantrenat. PSD are problema asta la prezidentiale. Iliescu era foarte natural si l-a ajutat. Si Nastase, si Geoana, si Ponta au incercat sa fie altfel. Si, paradoxal, cu fiecare scrutin pierdut, cu atat mai mare a fost grija de a machia perfect candidatul.

Daca ne uitam strict la valorile lui Victor Ponta din primul tur, patriotism, unitate, stabilitate, ele sunt foarte puternice in mentalul colectiv si au fost selectate dupa studii elaborate inca de la europarlamentare. Dar intre tururi Victor Ponta a lovit prin campanie negativa si greseli de comunicare majore tocmai aceste valori.

Niciunul dintre aceste aspecte nu a fost decisiv, insa Ponta a apasat foarte multe taste si a enervat diferite grupuri. Alianta creata impotriva lui a fost foarte larga si din punct de vedere sociologic, nu numai ca numar. Au fost putine grupuri care nu au facut parte intr-o masura semnificativa din ea.

Asteptarea este, cred, mai mare decat oricand. Ce trebuie sa faca dl Iohannis pentru a raspunde acestei asteptari?

Vulnerabilitatea lui Klaus Iohannis e relatia sa cu PNL care, la randul sau, ar putea sa schimbe perceptia electoratului vis a vis de Klaus Iohannis, in bine sau in rau. Marea intrebare este daca si cum va ajunge PNL la guvernare.

Eu am avut certitudinea ca tabara care va castiga alegerile va avea o mare problema pentru ca nu va mai simti imboldul spre reforma la care te obliga infrangerea. Victoria urma sa fie o lovitura in plex pentru castigatori si sa-i incetineasca.

PNL da un test de maturitate in conditii dificile. Calendarul fuziunii a fost destul de larg. Sunt partide puternice, cu structuri complexe, e greu sa le alipesti. Dar PNL trebuie sa gaseasca solutii care tin de resurse umane pentru guvernare, pentru alegerile locale si parlamentare la nivel inalt de competenta.

Toata lumea s-a fript pe scena politica si a inteles ca votantii decisivi au devenit critici si capabili sa treaca peste simpatii si antipatii, ceea ce e bine, pentru ca mentine presiunea. Este un test pe care il dau PNL si, implicit, Klaus Ioahnnis.

Ce asteapta romanii de la Klaus Iohannis, sa fie un presedinte in litera stricta a Constitutiei sau tot un presedinte jucator, dar care sa se manifeste altfel?

E greu sa fii presedinte jucator fara o prezenta publica puternica si uneori contondenta. Asteptarile tin de locuri de munca, de sisteme precum educatia si sanatatea, care nu sunt in atributiile presedintelui, ci ale premierului. Va avea probleme sa indeplineasca aceste asteptari si va contabiliza lucruri pe care nu le controleaza direct, gen prestatia prim-ministrului.

Proiectul de guvernare PNL nu a fost discutat anul acesta, accentul a cazut pe campanie si candidat. Este nevoie de o mobilizare a energiilor creative in noul PNL. Majoritatea in jurul lui Catalin Predoiu e posibila. Dar pentru ce? Asta e intrebarea la care trebuie sa raspunda PNL.

Daca vor ajunge la putere in lunile urmatoare si nu au raspuns bun la aceasta intrebare, ar putea avea o surpriza in 2016 pentru ca PSD este un partid foarte puternic si o singura data a fost depasit la parlamentare, de CDR care era o alianta complexa.

Ce l-ar avantaja mai mult pe Klaus Iohannis: sa ramana in coabitare cu Guvernul Ponta sau sa aiba un guvern partener, al PNL?

Ar fi avantajat de un guvern care sa guverneze bine. Dar va fi greu de manageriat un nivel atat de inalt de asteptari. Este un joc pe care trebuie sa-l joace cu mare finete. Noi masuram capacitatea unui om de a fi un bun candidat si asta nu inseamna obligatoriu ca va fi si un bun presedinte.

De-abia acum incepem sa-l descoperim pe Klaus Iohannis ca presedinte. Este posibil sa existe evolutii pe care sa nu le intuim pe baza modului in care a candidat. Nici campania din 2004 nu a sugerat ce avea sa fie Traian Basescu in primul mandat.