Cine ii va aduce pe timisoreni la vot?

Dupa cateva adunari populare organizate sub sloganul "Nu bombei cu neutroni!", Ceausescu a hotarat, prin anii 80, sa dea o "lectie" de stiinta a politicii si americanilor, dar si rusilor. I-a venit ideea unui referendum. Un "exemplu" de democratie pentru imperialisti.

S-a votat la locul de munca, deci nu putea fi evitata prezenta la urne. Democratia lui Ceausescu se oprea, insa, la numararea voturilor. Am facut, atunci, un experiment. Impreuna cu alti cativa colegi, am votat DA. Adica PENTRU bomba cu neutroni. Nu ca ne-ar fi placut noua bomba cu neutroni. Dar voiam sa vedem, dupa numaratoare, procentul cu care oamenii muncii repudiasera ideea de bomba cu neutroni.

Rezultatul: 100% NU! Ne-am convins: o mascarada care nu avea nici o legatura cu democratia. Dupa atatea mostre de falsa (si farsa) democratie, timisorenii au devenit tot mai atasati de ideea alegerilor libere, fara de care nu exista nicio reala democratie. Declaratia Frontului Democrat Roman, din 22 decembrie 1989, dar si Proclamatia de la Timisoara, cereau alegeri libere. Si tot la Timisoara, alegerile au venit inaintea unei legi care sa le reglementeze. In primavara anului 1990, timisorenii isi alegeau deja prin vot liber, cu electori, consilul local si consiliul judetean.

Ce s-a intamplat mai apoi? Cum si-au pierdut timisorenii apetenta pentru vot? Cum s-a ajuns ca judetul Timis sa fie, constant, pe unul din ultimele locuri in ceea ce priveste prezenta la vot? Sociologii vorbesc despre un fenomen citadin care tine si de o anume nepasare, data de bunastare. O stare de multumire legata si de o insuficienta coeziune sociala. Se va schimba ceva acum? Bunastarea s-a diminuat, fronda s-a burghezit... Timisoara a pierdut, de mult, rivalitatea cu Clujul.

A pierdut si avansul cu care plecase la inceputul anilor 90. Orasul in care a inceput Revolutia romana, un oras vestic, extrem de aproape de doua frontiere importante (cu Ungaria si Serbia), un oras multietnic, cu timisoreni care vorbesc germana investitorilor din zona, cu slujbe in biserici in peste 10 limbi, cu trei teatre, cu opera, cu filarmonica, cu invatamant in limba germana, dar si in sarba si in maghiara....Un oras central european, cu o minoritate italiana stabilita in ultimii 20 de ani, cu multe companii straine si cu somaj apropiat de zero. Decaderea evidenta a orasului din ultima vreme, in ciuda potentialului urias, ar trebui sa-i aduca pe timisoreni la urne. Se va intampla asa ceva? Vor iesi timisorenii din zona lor de confort?

Pandemia a adus un respiro administratiei locale si asociatiei care gira tot ce inseamna Timisoara - capitala culturala europeana in 2021. Evenimentele culturale asteptate s-au amanat cu un an. Mai e timp pentru organizare. Dar, daca pandemia nu ar fi amanat capitala culturala pentru 2022, multi activisti culturali din Timisoara spun ca momentul ar fi fost un esec. Timisoara nu ar fi fost pregatita. Vor iesi timisorenii la vot, ca sa evite asta?

Dar cum a pierdut Timisoara avansul pe care il avea? Sa fie putin (sau mai mult?) si vina administratiilor locale care s-au succedat?

Mereu, primarul Timisoarei, oricare a fost el, era scutit de presiunea concurentei. Si daca nu risti sa-ti pierzi fotoliul, atunci de ce sa te agiti, de ce sa risti, de ce sa mai accepti provocari, de ce sa incerci lucruri noi, de ce sa probezi o alta abordare? PSD a renuntat de la inceput (de pe vremea Timisoarei = fief anti Iliescu) la a se angaja serios in lupta pentru fotoliul de primar al Timisoarei, oras considerat de dreapta, in care PSD-ul juca de la inceput o carte pierzatoare.

Miza PSD a fost mereu Consiliul judetean, acolo unde se putea negocia, iar noncombat-ul in lupta pentru primarie putea constitui un avantaj. In lipsa concurentei, deci, timisorenii veneau din ce in ce mai putini la vot, candidatii la primarie (doar doi cu sanse reale, in ultimii 24 de ani!) nu mai aveau idei si poate nici chef de a o lua mereu de la capat, din patru in patru ani. Nu aveau nici curaj de a face cu adevarat schimbari printre functionarii cu vechi state si lasau aceleasi figuri sa domine "vestiarul" primariei.

In Timisoara, votul a fost mereu unul politic. S-a votat dreapta. PAC, PNTCD, PNL. Poate a contat mai putin persoana primarului. A primat apartenenta sa politica. Acum opt ani, de exemplu, cine putea sa se opuna tavalugului USL (cati isi mai amintesc de alianta PSD - PNL?). Atunci, numele primarului nu mai conta.

Alegerile de anul acesta pentru Primaria Timisoara pareau a fi menite sa trezeasca din amorteala electoratul timisorean. Au fost cativa ani de proteste de strada antiguvernamentale, au urmat alegerile europarlamentare din 2019, castigate de USR, iar candidatul de acum al acesteia pentru functia de primar da Timisoarei o anvergura europeana, fiind vorba de un german cu experienta politica internationala.

A intervenit, insa, pandemia. Este greu de imaginat ca prezenta la urne va creste peste nivelul ultimelor alegeri. Exista teama de a intra in cabina de vot, chiar si cu masca, teama alimentata de cei care inca sperau intr-o amanare a alegerilor. Copiii merg la scoala, noi mergem la lucru, la supermarket, dar si la terase... Si atunci, de ce ar fi mai periculos votul? Poate pentru ca votul este o arma, pe timp de pandemie, sau in vremuri normale. Este o arma care, daca ar fi folosita, ar putea readuce Timisoara in pozitia de oras-locomotiva.

Este momentul unei schimbari. Este greu, insa, sa faci campanie electorala asa cum scrie in cartile de specialitate si cum se invata in facultatile de stiinte politice, pentru acei candidati care au trecut prin ele. Este pandemie, iar distantarea sociala si purtatul mastii nu ajuta. Trebuie inventat altceva, iar campania online poate fi o solutie.

Dar avem mai mult de doi candidati. Reprezentantii partidelor, mai mari sau mai mici, si-au lipit constiincios afisele pe panourile destinate campaniei electorale, panouri montate, conform legii, de primarie. Si ce aflam? Un candidat recunoaste: "Sunt un om simplu'' si taie pe afis, cu rosu, cuvintele: politica, slogan, promisiuni. Si alte partide scriu pe afise "Fara politicieni! ", ca si cum politica ar fi o boala, pentru care trebuie putata masca... Alt candidat se mandreste ca e "normal", altul ca e "ministru". Un alt partid ne propune un primar "patriot", iar altul ne sugereaza sa votam "verge (verde), ca-i fain". No!

Ce din aceasta campanie atipica ii va trezi pe cetatenii Timisoarei? Cum se vor putea modifica asteptarile sociologilor? Ce ii poate aduce pe timisoreni la vot? Un recurs la istorie? Un discurs indraznet? O generatie cu drept de vot, consumatoare de campanii online? Nevoia de schimbare?

Florian Mihalcea este presedinte al Societatii TIMISOARA, initiator al Legii Lustratiei, co fondator al ziarului TIMISOARA (si fost redactor sef), fost corespondent BBC, Reuters', RFI, decorat de Ministerul Culturii din Franta cu Ordinul Artelor si Literelor in grad de cavaler.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, și-a depus candidatura la șefia unui consiliu județean din Moldova

Filiala Vaslui a PNL și-au adus tot efectivul la Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui, pentru depunerea oficială a candidaturii lui Nelu Tătaru la conducerea Consiliului Județean Vaslui....