Profilul votantilor PNL, USR-PLUS si PSD la alegerile europarlamentare

Joi, 30 Mai 2019, ora 08:54
19251 citiri
Profilul votantilor PNL, USR-PLUS si PSD la alegerile europarlamentare
Foto: IRES

Votantii Aliantei 2020 USR PLUS sunt preponderent tineri si locuiesc in marile orase, iar cei mai multi romani care au mers pe mana PSD-ului au peste 65 de ani, conform unei analize IRES realizate in ziua votului, in privinta profilului votantilor celor trei formatiuni clasate pe primele locuri.

Astfel, 30% dintre cei care au votat cu PNL sunt maturi, 42% dintre cei care au preferat PSD au peste 65 de ani, in timp ce 50% dintre votantii USR-PLUS au intre 18 si 35 de ani.

De asemenea, cei mai multi votanti ai PNL sunt femei (53%), in timp ce 57% dintre votantii USR-PLUS sunt barbati. In cazul PSD, 53% dintre votanti sunt femei.

Conform datelor citate, 46% dintre cei care au mers pe mana liberalilor au studii medii, in timp ce 55% dintre cei care au preferat PSD au studii elementare. 47% dintre cei care au pus stampila pe Alianta USR-PLUS au studii medii.

Jumatate dintre votantii Aliantei 2020 USR PLUS sunt angajati in mediul privat, aproape 6 din 10 votanti PSD sunt pensionari, iar in randul votantilor PNL se regaseste cea mai mare proportie de persoane fara ocupatie.

65% dintre votantii PSD au venituri maxime de cel mult 1.500 lei. 1 din 5 votanti ai Aliantei au venituri peste 4.000 de lei, 47% au venituri intre 1.501 si 4.000 de lei, iar 31 au venituri de cel mult 1.500 de lei. 56% dintre cei care au mers pe mana liberalilor au venituri mai mici de 1.500 de lei sau nu au nicio sursa de venit.

Mai exact, 58% dintre cei care opteaza cu social democratii sunt pensionari, in timp ce in cazul PNL 33% sunt angajati la privat, fata de USR-PLUS, unde procentul ajunge la 51% in privinta celor care lucreaza in mediul privat.

Cea mai mica proportie de persoane interesate de politica este regasita in randul votantilor PNL (47%), fata de 53% PSD si 65% USR-PLUS.

Analiza arata ca votantii Aliantei 2020 sunt mult mai activi in mediul online. 93% dintre votantii USR-PLUS folosesc Internetul, comparativ cu 72% PNL si 44% PSD. De asemenea, 62% dintre cei care au preferat PNL folosesc Facebook, in cazul PSD procentul fiind de 35%, iar la USR-PLUS 83%.

Documentul arata ca jumatate dintre votantii PSD au votat doar la europarlamentare, nu si la referendum, in timp 99% dintre votantii USR-PLUS au mers in cabina de vot cu trei buletine, procentul fiind de 98% in cazul celor care au mers pe mana PNL.

De asemenea, unul din patru votanti PSD care au votat la referendum au pus stampila pe "Nu" pentru ambele intrebari. Decizia de a se prezenta la vot a fost luata mult mai aproape de ziua votului de catre votantii PNL si PSD.

Datele prezentate de IRES mai arata ca aproape un sfert dintre votantii Aliantei 2020 USR PLUS au fost indemnati sa participe la vot la referendum. Mai putin de o cincime dintre cei care au ales PNL (18%) au primit indemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justitie. Doar 1 din 10 votanti PSD a primit indemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justitie.

Au votat PNL in proportii mai ridicate respondentii din Sudul tarii (40%) si din Transilvania si Banat (39%), fata de 21% cei din Moldova. Jumatate dintre votantii PSD sunt din sudul tarii, mai putin de o treime din Transilvania si Banat si 23% din Moldova. 45% dintre votantii Aliantei 2020 USR-PLUS provin din regiunea de Sud a tarii, 37% din Transilvania si Banat si 18% provin din Moldova.

Analiza IRES a fost realizata in ziua votului pe un esantion de 6.210 de persoane de peste 18 ani, rezidenti pe teritoriul Romaniei, marja de eroare fiind de +/- 2,4%.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#profil votanti alegeri europarlamentare, #alegeri europarlamentare 2019 , #rezultate europarlamentare 2019