Alegerile pentru Parlamentul European, o poveste despre crize si afectiune

Alegerile pentru Parlamentul European, care se desfasoara in perioada 22-25 mai in statele membre ale blocului european, spun o poveste despre crizele traversate de Europa in ultimii ani si afectiunea electoratului.

Scrutinul va fi puternic marcat de diviziunile pe care criza financiara si Rusia le-au creat in interiorul Uniunii, scrie Time.

Uniunea Europeana a traversat cativa ani turbulenti. La scurt timp dupa inceputul crizei financiare, in 2009, mai multe state membre s-au trezit in pragul falimentului. Au urmat planurile de salvare, rata ridicata a somajului, masurile de austeritate si protestele masive fata de reducerile serviciilor guvernamentale.

Anii de criza i-au facut pe europeni sa isi puna intrebari fundamentale cu privire la rolul Uniunii. Cat de departe ar trebui sa ajunga influenta sa, ce valori reprezinta, cat de mult ar trebui sa plateasca pentru a mentine aceste valori?

Saptamana aceasta, pentru prima data din 2009 incoace, europenii vor avea ocazia sa dea un raspuns la aceste intrebari, pe buletinul de vot, intrucat nu numai ca vor alege un nou Parlament, ci vor semnala cat de mult isi doresc sa continue experimentul european.

Sondajele arata insa ca opinia publica este tot mai neincrezatoare in acest experiment - sau, cel putin, in institutiile acestuia. Un sondaj al Pew Research Center arata ca majoritatea europenilor considera ca UE este intruziva, ineficienta si nu raspunde nevoilor cetatenilor. Desi increderea economica este in crestere fata de anii trecuti, sub 40% dintre europeni cred ca integrarea vecinilor UE le-a imbunatatit economia nationala. Abia jumatate dintre europeni privesc favorabil UE.

In trecut, pe aceste sentimente s-au dezvoltat asa-zisele partide euro-sceptice, care in urma alegerilor de saptamana aceasta ar urma sa-si dubleze numarul de mandate in PE. Cel putin un sfert din PE ar fi europarlamentari care considera ca Legislativul european nu este necesar sau de-a dreptul daunator si militeaza pentru transferarea puterii inapoi la statele membre.

Popularitatea euro-scepticilor nu s-a nascut neaparat din deziluzia fata de visul prosperitatii europene prin integrare, ci din banalitatea partidelor europene. Majoritatea mandatelor PE au fost alocate, in trecut, la doua blocuri centriste social-democratii de stanga si conservatorii, de dreapta. Insa aceste doua blocuri au cazut de acord asupra majoritatii chestiunilor majore cu care s-a confruntat Europa, ceea ce a dus la erodarea competitiei in interiorul legislativului.

A fost evident din prima dezbatere a principalilor candidati la sefila Comisiei Europene: intelegerea, acordul au fost mai comune decat atacurile si intepaturile asteptate intr-o dezbatere politica. Nu este de mirare, scrie sursa citata, ca electoratul satul de starea de lucruri s-a orientat spre partide excentrice.

Aceste partide, de la gruparile de extrema dreapta ca Syriza in Grecia la cele de extrema stanga ca Frontul National din Franta, sunt unite nu de idei in aceste alegeri, ci de frustrarea cu privire la felul in care puterea este transferata din capitalele nationale la Bruxelles, frustrare comuna cu cea a electoratului.

Este o evolutie care face placere Rusiei. Chiar si dinainte de a anexa peninsula ucraineana Crimeea, presedintele rus, Vladimir Putin, a incercat sa dea nastere la astfel de diviziuni in Europa, preferand intelegeri economice cu anumite tari in defavoarea blocului european.

Cum anumite tari au deveit mai dependente de Rusia decat altele, capacitatea UE de a se pozitiona impotriva actiunilor Rusiei in Europa de Est a scazut. Pana si impunerea de sanctiuni unor oficiali rusi, dupa incursiunea lui Putin in Ucraina, a fost dificila.

Unii europeni simt nevoia de a-si apara natiunile de aceasta constructie pan-europeana si dorintele lor si-au gasit corespondentul in politicienii extremisti ai Europei. Unii dintre acestia chiar au vizitat Crimeea in martie, pentru a legitima referendumul pe baza caruia Rusia a anexat peninsula ucraineana. Mai mult, acesti politicieni si partidele lor vor construi un bloc puternic in PE, inclinat spre Rusia.

Un vot acordat acestor partide euro-sceptice nu va fi un vot acordat lui Putin si politicilor sale, insa va fi un vot de neincredere in proiectul european de integrare si unitate.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...