Ceea ce s-a intamplat in campania electorala a alegerilor prezidentiale a fost o manipulare a sondajelor, cu scopul de a induce in opinia alegatorilor alta realitate, acuza presedintele Fundatiei "Biroul de Cercetari Sociale", Bruno Stefan.
Pentru ca unii sondatori au falsificat cifrele publicate, unii analisti au indus imediat dupa alegeri ideea revolutiei votului, revoltei spontane a tinerilor, miracolului Facebook-ului, manipularilor americanilor, tradarilor unor lideri PSD. Cifrele arata ca nu a fost vorba de asa ceva, ca erau mai multi cei care voiau sa-l voteze pe Iohannis decat pe Ponta, spune presedintele BCS.
El aduce ca argumente sondajele realizate de BCS, care aratau inca din luna iulie care sunt intentiile de vot ale populatiei, dar si masuratorile ulterioare pe care institutul le-a facut in timpul campaniei si care n-au aratat schimbari semnificate ale optiunilor: "nu am constatat in perioada august-noiembrie variatii mai mari de 1,5% pentru cei doi candidati. Ceea ce inseamna ca imediat dupa alegerile europarlamentare opiniile alegatorilor s-au stabilit si nu au mai variat semnificativ".
In opinia lui Bruno Stefan, nu diferentele metodologice au stat la baza diferentelor dintre rezultatele sondajelor, ci diferentele de caracter, iar "CURS si IRSOP au avut o experienta a manipularii cifrelor foarte veche.
In 1992, IRSOP a fost singurul institut care a estimat corect rezultatele votului. Dar atunci au fost peste 1.500.000 voturi anulate (12,5%). Facand analiza acelor buletine de vot nule la GDS, am vazut ca au fost anulate buletine care aveau stampile cu tusuri de culori diferite, ca stampilele variau (unele aveau sub VOTAT cifre ale sectiilor de votare diferite).
Cum alegatorii obisnuiti nu puteau falsifica ei buletinele de vot la asemenea amploare si cum plangeri impotriva fraudelor electorale au fost numeroase atunci, concluzia a fost ca sondajul IRSOP a fost folosit ca reper pentru frauda. Cum putea IRSOP sa estimeze altfel corect cifrele, cand au fost falsificate 12,5% din voturi?
In anul 2000, CURS a dat pentru PDSR 58%, cand in realitate a luat doar 36,6%. La o eroare de peste 21% ar fi trebuit sa dispara de pe piata sondajelor, dar el a fost recompensat de castigatorii alegerilor de atunci cu numeroase contracte cu statul pentru ca, alaturi de Metro Media Transilvania si IMAS, a inceput sa urce PDSR in procente imediat dupa ruperea ApR, iar iluzia altei realitati s-a transformat prin repetare sistematica in realitate, iar PDSR a crescut astfel de la 15% la 36% in mai putin de 2 ani, gratie sprijinului unor sondatori."
Bruno Stefan atrage atentia asupra mitului manipularii cu sondajele, care "a crescut in mintea unor strategi si politicieni, decredibilizand total o meserie. Pentru ca nu au fost prea multi sociologi care au cedat acestor jocuri, unii politicieni au adus pe piata sondajelor istorici, ingineri, medici, politologi sau chiar oameni fara facultate. I-au grupat intr-o asociatie a "profesionistilor sondatori" si au inceput sa-i acuze pe sociologii care difuzau alte cifre decat cele difuzate de acesti impostori.
Unii s-au temut si nu au mai publicat sondaje, altii s-au retras de pe o piata murdarita total, iar cei care au rezistat au fost maculati sau ignorati."
Bruno Stefan sustine ca rezultatul votului din 16 noiembrie 2014 "nu a inlaturat aceasta clica de pe piata, ci mai degraba a intarit-o, a convins-o ca trebuie sa continue la un ritm si mai intens campania de manipulare.
Unii sociologi murdariti in trecut ii incurajeaza sa continue, parca pentru a redeveni onorabili prin comparatie cu primitivismul celor noi. Frica de controale, de hartuieli sau de disparitia contractelor cu statul ii impiedica pe sociologii din cele doua asociatii de profil sa reactioneze public pentru a curata aceasta breasla."
