Pe baza rezultatelor unei analize a datelor obținute de la Comisia Electorală Centrală a Rusiei și folosind metode matematice complexe, expertul în statistică electorală Serghei Șpilkin a...
Putin se îndreaptă fără emoții către un nou mandat. Înalt oficial de la Kremlin: „Se bucură de sprijinul absolut al populaţiei”
Vineri, 15 Martie 2024, ora 08:32
2775 citiri
Vladimir Putin, președintele Rusiei Foto: X/Pressident of Russia
Vladimir Putin, aflat la putere de la începutul acestui secol, se îndreaptă fără emoţii spre realegere în cadrul votului naţional care a început la 15 martie, asigurându-şi astfel un al cincilea mandat şi un al treilea deceniu complet ca lider suprem al Rusiei.
Odată cu moartea liderului încarcerat al opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, cariera politică a lui Putin a ajuns practic la stadiul de preşedinte pe viaţă. Însă realegerea sa în funcţie scoate la iveală un fapt incomod pentru viitoarea stabilitate politică a Rusiei: preşedintele şi cercul său nu au făcut nicio pregătire vizibilă pentru o eră post-Putin, scrie CNN.
Acest lucru ar putea să nu pară o chestiune urgentă pentru cel care este acum cel mai longeviv lider al Rusiei de la dictatorul sovietic Iosif Stalin încoace: în 2020, alegătorii ruşi au aprobat modificări constituţionale care i-ar permite lui Putin să rămână la putere până în 2036. Şi chiar înainte ca Putin să îşi anunţe candidatura, Kremlinul a arătat clar că nu vede la orizont alternative la sistemul său de conducere unică.
„Dacă presupunem că preşedintele candidează, atunci este evident că nu poate exista o competiţie reală pentru funcţia de preşedinte în această etapă actuală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Putin „se bucură de sprijinul absolut al populaţiei”.
Putin are 71 de ani, cu un deceniu mai tânăr decât preşedintele american Joe Biden. Poate că a depăşit speranţa medie de viaţă a unui bărbat rus, dar apariţiile sale publice recente par să arate o persoană cu o sănătate de fier, observă CNN.
VERIGA SLABĂ
Dar, în timp ce Putin nu pare să se grăbească să îşi pregătească un succesor, unii observatori de la Kremlin remarcă faptul că realegerea lui Putin scoate în evidenţă o problemă: sistemul construit în ultimele două decenii sub conducerea sa este fragil, gerontocratic şi vulnerabil la un şoc major, în primul rând boala sau moartea persoanei aflate la vârf.
„Diferite provocări ar putea fi mai aproape decât credem”, a declarat Andreas Umland, analist la Centrul pentru Studii Est-Europene din Stockholm. „Putin ar putea teoretic să conducă încă 12 ani. Nu cred că acest lucru se va întâmpla, mai ales dacă Ucraina obţine noi victorii care vor avea repercusiuni la Moscova”, adaugă analistul.
Umland spune că insurecţia armată de anul trecut a mercenarului Wagner Evgheni Prigojin - înăbuşită cu succes, deşi cea mai mare provocare de până acum la adresa domniei lui Putin - şi zvonurile nefondate despre sănătatea lui Putin, care apar pe canalele anonime de Telegram şi pe reţelele sociale, sugerează că în spatele faţadei opace a Kremlinului s-ar putea ascunde îngrijorări legate de succesiune.
„Nu este atât de important conţinutul zvonurilor, cât faptul că zvonurile se pot răspândi”, menţionează Umland.
POLITBURO 2.0
Teoretic, Rusia este un stat de drept. Federaţia Rusă are un sistem constituţional care prevede dispoziţii pentru o succesiune ordonată: în cazul în care Putin moare sau este incapacitat în timpul mandatului, prerogativele sale vor fi preluate temporar de şeful guvernului, funcţie deţinută în prezent de premierul Mihail Mişustin.
Dar, în practică, analiştii spun că Putin prezidează ceva asemănător unui sistem judiciar, în care preşedintele este arbitrul suprem al disputelor dintre facţiunile concurente ale elitei.
Şi dacă sistemul sovietic avea un Politburo bazat pe consens, care stabilea un mecanism relativ stabil (deşi netransparent) pentru transferul de putere, unii observatori compară cercul intim al lui Putin, care include prieteni bogaţi, reprezentanţi ai aparatului de securitate al statului şi tehnocraţi loiali, cu un fel de Politburo 2.0 care ar putea gestiona o potenţială succesiune.
CUM SĂ TE MENŢII LA PUTERE „DEMOCRATIC”
Rusia lui Putin are, de asemenea, un alt precedent în ceea ce priveşte transmiterea puterii către un succesor de încredere, pe lângă soluţiile constituţionale care i-au prelungit deja şederea în funcţie. În 2008, Putin a ajuns la finalul celui de-al doilea mandat prezidenţial şi s-a dat la o parte pentru un înlocuitor ales de el, Dmitri Medvedev.
Dar, în timp ce Medvedev a moştenit cemodancik-ul (valiza nucleară cu codurile de lansare) şi locul în echivalentul rusesc al Air Force One, Putin a rămas adevărata putere din spatele tronului şi a câştigat un al treilea mandat în 2012. Medvedev a semnat o lege care a modificat mandatul prezidenţial la şase ani, iar apoi Putin a resetat socotelile privind limitarea mandatelor prin referendumul constituţional din 2020.
Nu este surprinzător faptul că intenţia lui Putin de a rămâne la putere a devenit subiectul ridicolului din partea opoziţiei ruse. Când Putin şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un al treilea mandat, un meme cu preşedintele rus transformându-se în decrepitul lider sovietic Leonid Brejnev a devenit viral, imagine care a figurat în protestele opoziţiei.
DE UNDE SE INSPIRĂ PUTIN
Kremlinul a studiat, fără îndoială, modul în care autocraţii din ţările vecine se menţin la putere. Omul forte din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a scăpat reprimând protestel în masă din 2020, în urma unor acuzaţii generalizate de fraudă la vot, iar acum intenţionează să candideze pentru realegere anul viitor.
Preşedintele chinez Xi Jinping, care îl numeşte pe Putin „prietenul său de suflet”, şi-a întărit controlul asupra Partidului Comunist Chinez şi a supervizat abolirea limitelor de mandate.
Iar în Kazahstan, preşedintele Nursultan Nazarbaiev a demisionat după trei decenii de guvernare, păstrând însă preşedinţia Consiliului de Securitate al ţării şi titlul de Lider al Naţiunii.
Cazul lui Nazarbaiev, totuşi, s-ar putea să se fi dovedit instructiv pentru Kremlin. În urma tulburărilor violente din ianuarie 2022, Nazarbaiev a fost dat la o parte de preşedintele Kassîm-Jomart Tokaev din postul său din Consiliul de Securitate şi a pierdut privilegii cheie de elaborare a politicilor. Iată că se doveşte, se pare, că succesorii de încredere nu pot fi de încredere decât pentru o perioadă limitată de timp.
CÂND ÎNCEPE BĂTĂLIA POST-PUTIN?
Unii observatori politici ruşi speculează că adevărata competiţie pentru a-i succeda lui Putin nu este probabilă până în anii 2030, când Putin va ajunge la cel de-al şaselea mandat. Observatorul politic rus Andreo Perţev i-a descris pe unii dintre potenţialii concurenţi drept „prinţi” care îşi construiesc în linişte propriile baze de sprijin în aşteptarea unei eventuale plecări a lui Putin.
Chiar şi fostul preşedinte Medvedev, care a pierdut locul de număr doi în 2020, când a demisionat în urma unei remanieri guvernamentale, ar putea avea în continuare aspiraţii. Deşi a fost dat la o parte de unii observatori ca jucător politic serios, Medvedev s-a folosit de războiul din Ucraina pentru a-şi croi un profil de politician cu o voce stridentă, radicală şi anti-occidentală, cel mai recent apărând în faţa unei hărţi a unei Ucraine împărţite teritorial între vecini şi declarând că „Ucraina este cu siguranţă Rusia”.
Indiferent dacă Medvedev mai are sau nu o şansă la funcţia supremă a Rusiei, invazia Ucrainei a schimbat tonul oficial în cercurile ruseşti de elită într-unul de belicozitate neîngrădită. Iar Rusia este acum o autocraţie postmodernă care poate flutura ratingurile de popularitate încă foarte ridicate ale lui Putin (oricât de distorsionate ar fi) şi inevitabila sa realegere (oricât de nedemocratică) ca un semn de legitimitate şi de sprijin public incontestabil pentru război, conchide analiza CNN.
Rezultatele sondajelor independente de tip exit-poll, realizate în timpul alegerilor prezidențiale din Federația Rusă, ridică serioase semne de întrebare cu privire la legitimitatea...
Alegerile prezidenţiale din Rusia nu au fost "nici corecte, nici democratice, nici libere", a declarat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, înainte de participarea la...
Reacțiile internaționale care vizează victoria lui Vladimir Putin la alegerile prezidențiale din Rusia au fost în general negative, dar președintele Germaniei face un gest cu adevărat...
Dictatorul rus Vladimir Putin se pregătește să se încoroneze pentru un nou mandat prezidențial. În așa-numitele „alegeri”, care au avut loc din în condițiile eliminării oricăror...
După ce a câștigat alegerile prezidențiale cu un scor zdrobitor, președintele Vladimir Putin le-a spus reporterilor că Rusia trebuie să-și întărească armata și că va face tot posibilul...
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în discursul său zilnic că "dictatorul rus simulează alte alegeri" şi că Vladimir Putin este "bolnav de putere şi face totul pentru a...
Echipa opozantului rus Aleksei Navalnîi, care a murit în închisoare, a denunţat duminică, 17 martie, scorul de peste 87% de la prezidenţiale al lui Vladimir Putin, după o numărătoare...
Primele exit poll-uri după alegerile prezidențiale din Rusia arată un rezultat de aproape 90% din voturi pentru Vladimir Putin, potrivit reuters.com.
Președintele rus Vladimir Putin a...
O dronă-kamikaze ar fi atacat duminică o unitate militară din Tiraspol, iar în rezultat a fost distrus un elicopter MI 8 aflat la sol, scrie presa controlată de regimul separatist din stânga...
Zeci de ruşi s-au adunat duminică, 17 martie, la mormântul lui Alexei Navalni de la Moscova, pentru a-şi exprima simbolic votul pentru regretatul politician al opoziţiei, în ultima zi a...
Rusia a declarat că a fost vizată de un val de drone ucrainene în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce criticii Kremlinului au cerut proteste în masă la secțiile de votare în...
Ucraina a declarat că organizarea de alegeri de către Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei este ilegală și nulă.
Votul are loc în regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, pe...
Rusia a început duminică ultima zi a scrutinului prezidenţial, Moscova acuzând Ucraina că a folosit atacuri aeriene pentru a încerca să saboteze alegerile în urma cărora se aşteaptă să...
Rusia a acuzat sâmbătă Kievul de intensificarea ''activităţilor teroriste'' în timpul alegerilor prezidenţiale ruse ce au loc în perioada 15-17 martie.
Scopul Ucrainei este, conform...
Ministerul Afacerilor Externe condamnă desfăşurarea alegerilor ruse pe teritorii ale Ucrainei ocupate temporar şi anexate ilegal. Totodată, MAE condamnă deschiderea secţiilor de votare...
Localnicii din regiunea rusă Kemerovo sunt încurajați cu un păhărel de vodcă și plăcintă înainte să intre în cabina de vot, se arată într-o imagine distribuită pe X de consilierul...
Oponenţii occidentali ai Moscovei au încercat în mod activ în ultimul an să perturbe alegerile prezidenţiale din Rusia, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe...
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, la Constanţa, că trebuie să ne pregătim pentru încă cel puţin câţiva ani de o relaţie tensionată cu Federaţia...
Specialiștii în securitate informatică din cadrul serviciilor militare de informații ale Ucrainei (HUR) au anunțat că au reușit să dezafecteze sistemul de vot electronic pentru alegerile...
Comentarii
v_t
rank 1
Mult succes ✌️✌️🤞🤞🤞 Vezi tot
BaronulRed
rank 4
După ce a mierlit-o de 7 (șapte) ori (conform presei independente!), merită săracul incă un mandat!... Vezi tot
Vezi toate comentariile (28) Adaugă comentariu
Parteneri Ziare.Com
DigiSport.ro
Top stiri din Actualitate
