Un nou an cu reprezentare scăzută a femeilor pe listele partidelor la europarlamentare. Cum a involuat România de-a lungul anilor la acest capitol

PSD și PNL au definitivat joi, 21 martie, lista comună pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, iar din informațiile apărute până acum se pare că persoana cap de listă a celor două partide, Ramona Chiriac, a anunțat că se retrage de pe listă din motive personale. Astfel, în momentul de față, pe locurile eligibile ale celor două partide mai sunt doar 3 femei.

Este vorba despre Gabriela Firea, care a pierdut lupta internă pentru candidatura la Capitală și a primit la schimb un loc eligibil la europarlamentare, Adina Vălean și Maria Grapini.

Cert este că nivelul de reprezentativitate al femeilor în alegerile europarlamentare de anul acesta este în continuare scăzut, având în vedere că și la Dreapta Unită (USR, PMP și Forța Dreptei) sunt doar patru candidați femei, dintre care nu toate sunt sigure că prind loc de europarlamentar. AUR are doar două candidate pe locurile eligibile. Situația reprezentativității femeilor este asemănătoare și la nivel național, în administrația locală și Parlament, dar și în Guvern.

Evoluția listelor pentru europarlamentare de-a lungul timpului

La primele alegeri europarlamentare organizate în țara noastră, în 2007, după aderarea la Uniunea Europeană, listele de candidați trimiteau la Bruxelles patru femei de la PD (Partidul Democrat), 5 de la PSD și 3 de la PNL. Cifrele nu erau în niciun caz incredibile, dar arătau mult mai bine din punctul de vedere al reprezentativității de gen comparativ cu ce vedem astăzi.

În anul 2009, listele PNL arătau și mai echilibrat, cu patru femei pe primele patru poziții: Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber și Ramona Mănescu, alături de ele intrând în Parlamentul European un singur bărbat, Cristian Bușoi.

Lista social-democraţilor în 2009 era deschisă de Adrian Severin și avea 6 femei pe poziții eligibile din 14: Rovana Plumb, Adriana Țicău, Daciana Sârbu, Corina Crețu, Viorica Dăncilă și Minodora Cliveti.

De partea cealaltă, PDL trimitea la Bruxelles doar două femei: Monica Macovei și Oana Antonescu.

În 2014, trendul se menținea, iar pe listele PSD pentru europarlamentare se regăseau 6 femei. Figurau pe listă Corina Crețu și Ecaterina Andronescu pe primele două poziții, urmate de Maria Grapini pe 5, Daciana Sârbu pe 7, Viorica Dăncilă pe 9 și Ana-Claudia Tapardel.

La PNL, în 2014, lista era deschisă de eurodeputata Norica Nicolai, urmată de Adina Vălean, Ramona Mănescu și de Renate Weber. Astfel, 4 din cei 6 candidați pe locurile eligibile erau femei.

Din partea PDL, doar Monica Macovei intrase în Parlamentul European, restul candidaților fiind bărbați, iar UDMR și PMP nu au avut niciun candidat femeie care să intre în Parlamentul European.

La alegerile europene din 2019, procentul femeilor care au obținut un mandat a fost de doar 21,2%, în scădere cu 13,3% față de 2016, arăta un studiu publicat în luna ianuarie, potrivit Euronews.

Lista liberalilor la europarlamentare conținea doar două nume de femei, Adina Vălean și Violeta Alexandru, cea din urmă rămânând pe dinafară.

În acest moment, PNL nu are niciun europarlamentar femeie la Bruxelles, după ce Adina Vălean a preluat portofoliul de Comisar European pe Transporturi.

Tot în 2019, alianța electorală formată din PSD, Partidul Conservator și UNPR avea pe liste 7 femei dintre care doar 3 au intrat în PE: Rovana Plumb, jurnalista Carmen Avram și Maria Grapini.

La USR-PLUS și Pro România au fost pe liste câte o femeie, Clotilde Armand și Corina Crețu. Ulterior, Clotilde Armand a candidat la Primăria Sectorului 1 și a devenit primar, renunțând la mandatul de eurodeputat.

Astfel, în urma alegerilor din 2019, din cele 32 mandate atribuite țării noastre, 7 (21,88%) le-au revenit femeilor și 25 (78,12%) bărbaților, arăta Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

Studiul mai spunea că Pro România era partidul cu mandate împărțite în mod egal ambelor sexe, deși vorbeam doar despre doi candidați intrați în Parlament, iar Partidul Social Democrat era următorul procentaj feminin (37,5%), urmat de Alianța USR Plus (25%) și Partidul Național Liberal (10%).

Situația a fost asemănătoare și la alegerile locale din 2020, unde doar 5,4% dintre femei au obținut un mandat de primar, dar și la alegerile parlamentare, unde din 466 de aleși, doar 88 sunt femei, adică aproximativ 18,5%, mai puțin cu 6% decât în legislativul precedent.

În iunie 2024, PSD-PNL mizează pe 18 posturi de europarlamentari la alegeri, dintre care doar 3 locuri eligibile sunt ocupate de femei: Gabriela Firea (PSD), Adina Vălean (PNL) și Maria Grapini (PSD).

Partidul a mai pus și trei rezerve, printre acestea fiind și Mara Mareș (PNL), însă nu este garantat că cele două partide vor obține 20 de locuri în cazul unei redistribuiri.

Alianța Dreapta Unită are patru femei pe listă: Cristina Mădălina Prună (USR) pe poziția 5, Violeta Alexandru (FD) pe poziția 6, iar apoi pe pozițiile 8 și 9 Corina Atanasiu (USR) și Adriana Cristian (USR).

La AUR candidează pe pozițiile 4 și 5 Georgiana Maria Teodorescu și Ramona Ioana Bruynseel, celelalte 7 poziții fiind ocupate de bărbați.

Observând evoluția listelor pentru europarlamentare ale partidelor din România, se observă un progres de la primul scrutin către alegerile din 2009 și 2014 în ceea ce privește numărul de femei candidate pe listele celor mai importante partide, însă situația s-a schimbat la scrutinul din 2019 și pare să fie la fel și la cel din iunie 2024.

Lupta pentru egalitatea de gen la nivel european

Deși Parlamentul European luptă pentru egalitatea de gen, încă sunt mai puține femei decât bărbați implicate în politică și în viața publică la nivel local, național și european, după cum indică datele recente.

Parlamentul European a subliniat în mod repetat importanța egalității de gen în politică, promovând participarea femeilor la procedurile de luare de decizii la toate nivelurile.

Într-un raport adoptat în ianuarie 2019, Parlamentul European a solicitat partidelor politice europene să propună atât femei, cât și bărbați pentru organele care guvernează Parlamentul European în a noua legislatură.

În Parlamentul actual, al cărui mandat a început în iulie 2019, există mai multe femei ca oricând, acestea reprezentând 39,3% dintre eurodeputații, în creștere față de 36,5% la sfârșitul mandatului precedent.

Propuneri legislative uitate în sertare

Un prim proiect depus în martie 2022, la inițiativa PNL, și susținut de toți ceilalți parlamentari, prevede că listele de candidaţi pentru Parlament, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei nume, vor fi întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse.

Un al doilea proiect de lege inițiat în octombrie 2022 de către Gabriela Firea și Marcel Ciolacu prevede prezența femeilor în proporție de 30% pe listele de candidaţi la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor publice, potrivit HotNews.ro.

În septembrie 2022, un proiect de lege care determină ca subvențiile acordate de la bugetul de stat partidelor politice să fie împărțite și în funcție de numărul femeilor alese efectiv în Parlament și autoritățile locale a trecut tacit de Senat.

Proiectul de lege iniţiat de senatoarea PNL Alina Gorghiu şi fosta senatoare Iulia Scântei modifică şi completează Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, introducând acest criteriu în privinţa împărţirii subvenţiei de la stat între partide.

Deși propunerea legislativă a fost trimisă pentru dezbatere la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz, inițiativa nu a trecut de Comisiile parlamentare.

Toate celelalte propuneri se află și ele în diferite stadii de dezbatere ori blocate pe la comisii.

Candidatul Dreptei Unite la Primăria Iași: Lupta se va da ”între mafia lui Chirică și ieșenii onești, care nu fură și nu-i iubesc pe toți”

Candidatul Alianţei Dreapta Unită la Primăria Iaşi, Marius Bodea, a declarat după înregistrarea candidaturii sale la Biroul Electoral Municipal că pe 9 iunie bătălia se va da „între...

Gabriela Firea: ”Mă bazez foarte mult pe bucureşteni, pe cei care sunt nemulţumiţi de ineficienţa actualului primar” VIDEO

Gabriela Firea, candidata PSD la Primăria Capitalei a afirmat că este optimistă şi convinsă că bucureştenii doresc un primar dinamic, eficient, care să fie permanent pe teren, în mijlocul...