Bară la bară, pe Transfăgărășan. Canicula a trimis românii la munte VIDEO

Sambata, 06 August 2022, ora 16:32 2701 citiri
Aglomerație pe Transfăgărășan FOTO: amator

Este aglomerație mare, sâmbătă, 6 august, pe Transfăgărășan. O coloană imensă de mașini s-a format spre Bâlea Lac întinzându-se pe 5 kilometri.

Cel mai cunoscut drum din Europa oferă celor care circulă pe acesta imagini de neuitat. Însă, având câte o bandă pe sens și curbe strânse. Sâmbătă, când canicula a invadat cea mai mare parte din țară, oamenii caută răcoare la înălțime. Astfel că stațiunile montane au fost invadate. La fel și drumurile care duc spre acestea.

Dar nu numai acest lucru îngreunează urcarea. Turiștii opresc pe traseu pentru a admira priveliștea și pentru a face fotografii.

Transfăgărășanul a fost construit la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu

Drumul Național 7C (DN7C), supranumit Transfăgărășan (de la prefixul „trans-” + Făgăraș) leagă Muntenia cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cei mai înalți din România, care fac parte din Carpații Meridionali, scrie Wikipedia.

Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.

Calea rutieră începe din comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara.

Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna).

Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea, precum și multe alte materiale de construcții.

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu.

Deși la momentul respectiv România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbești Jiu-Petroșani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice și ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului "Transfăgărășanului" - un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News