Suveranitatea la raft a Romaniei

Iata o veste la fel de grava ca cea a deceselor de coronavirus: Mai multe modificari legislative care au avut loc luna trecuta si care au intrat in vigoare din 16 mai dezavantajeaza producatorii autohtoni si vor induce in eroare mii de cumparatori.

Potrivit Legii nr. 28/2020 care a venit in completarea Legii nr. 321/2009, cea mai mare schimbare este aceea ca nu vom mai vedea la raft produsele romanesti si asta pentru ca au fost interzise la raft cuvintele "produs in Romania".

Astfel, comerciantii nu vor mai putea afisa faptul ca este vorba despre produse romanesti, ceea ce va face ca acestea sa fie mai greu de identificat.

Totodata, s-a eliminat si obligativitatea comerciantului de a acorda spatii distincte de expunere si vanzare a produselor romanesti si obligativitatea de a avea in magazin 51% dintre produse, doar romanesti, indiferent ca e vorba despre carne, oua, legume, fructe, miere de albine sau produsele lactate si de panificatie.

Adrian Radulescu, presedintele Asociatiei Fermierilor din Romania si fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii, a explicat ca am fost obligati de Comisia Europeana sa schimbam legea pentru ca altfel am fi luat foarte multe amenzi, Romania facand o ilegalitate.

Daca ar fi fost prezentata la televizor de catre domnul secretar de stat Raed Arafat, poate ca ar fi fost perceputa la adevaratul ei nivel de gravitate, dar nu s-a bucurat de un asemenea privilegiu si a trecut aproape neobservata.

Gravitatea ei consta in condamnarea pe termen nelimitat a Romaniei de a fi doar o piata agro-alimentara de desfacere pentru produsele de import, privata de posibilitatea valorificarii interne prin procesarea recoltelor sale vegetale si animale, aflata in imposibilitatea garantarii securitatii alimentare a cetatenilor sai.

Poate pentru unii dintre stimatii cititori ceea ce afirm poate parea o exagerare.

Voi incerca in cele ce urmeaza sa-mi justific afirmatiile.

Mai intai, despre sensul si importanta sintagmei "produs in Romania". Este similara cu "made in..." si are o istorie nu numai interesanta, dar si plina de invataminte.

Cum a aparut made in...

In a doua jumatate a secolului XIX, pe la 1860, cea mai performanta si moderna arma a infanteriei era pusca englezeasca Peabody-Martini. Atunci, ca si acum, existau imitatori, o manufactura din Bavaria copiind pusca englezeasca (La acea data marele J.W von Goethe scria ca "bavarezii sunt un popor atat de romantic incat nu vor fi niciodata atrasi de industrie", dar istoria l-a contrazis).

Imperiul Otoman a cumparat pustile de la bavarezi si a fost un dezastru. Calitatea execrabila a armelor produse in Bavaria a creat un scandal diplomatic si s-a ajuns chiar la destituirea comandamentului otoman care se facea vinovat de achizitie.

Incidentul a fost un moment de importanta istorica pentru ca a generat prima politica importanta si coerenta de protectie a brevetelor si a proprietatii intelectuale.

Marea Britanie a hotarat sa marcheze produsele sale cu "Made in England" pentru a se apara de imitatori si falsuri.

Istoria economica ne spune ca prim-ministrul de atunci, William Gladstone (1868), a considerat "Made in England" ca pe un "simbol de suveranitate si de prestigiu national".

Perfect adevarat! Fiecare dintre noi am orientat deciziile noastre de consumator in functie de provenienta produsului si am considerat garantii absolute ale calitatii un

"made in Germany" sau un "Swiss made" etc.

Concluzia: "produs in Romania" ar trebui sa reprezinte pentru noi (dar si pentru altii) nu numai locul de fabricatie, ci si un simbol al tot ceea ce reprezinta Romania in contextul contemporaneitatii: capacitatea de a cerceta, de a crea, de a fabrica si de vinde pe o piata concurentionala; capacitatea de a imbina traditia cu modernitatea, capacitatea de a oferi calitate competitiva intern si extern, dovada talentului si profesionalismului producatorului roman, dovada efortului si competentei decidentilor politici de a dezvolta si sustine productia interna.

Trecand peste istorie si teorie, trebuie sa spunem ca gravitatea deciziei de a interzice "produs in Romania" la raft in magazine si de a renunta la obligativitatea acordarii de spatii distincte produselor romanesti este cu mult mai mare in contextul concret al realitatii acestor ultimi doi ani.

Romanii incepusera sa cumpere "produs in Romania"

Din 2018 se remarca o crestere extrem de importanta a orientarii consumatorului roman catre produsele agro-alimentare produse in tara. Explicatia este mai ampla, dar se poate baza pe doua tendinte: prima, dorinta de a avea produse sanatoase si cat mai proaspete, fiind din ce in ce mai constientizat pericolul excesului de E-uri si chimicale ale produselor importate.

Fenomenul s-a accentuat dupa dezvaluirea politicii de dublu standard al exporturilor de produse alimentare ale Uniunii Europene catre tarile Europei estice.

A doua, manifestarea unui inceput de atitudine "pro-romaneasca" a cumparatorului care intelege din ce in ce mai bine ca trebuie sa sprijine prin consumul sau producatorii romani.

Interzicerea afisajului aduce prejudicii grave celor doua tendinte manifestate mai sus, in sensul efectelor pe care le va avea "instaurarea unei politici de dezorientare si inselare" a consumatorului, care nu va mai avea posibilitatea exprimarii propriei vointe in alegerea produsului, fiind privat de orice informatie asupra provenientei acestuia.

In acelasi timp, se poate considera o incalcare a principiilor liberei concurente atata timp cat subiectul (cumparatorul) nu se poate orienta in functie de unul dintre cele mai importante criterii ale alegerii sale: provenienta produsului.

S-ar putea obiecta ca, in cadrul unei piete unice, informatia "produs in UE" ar fi suficienta, dar nu este si in cazul de fata, deoarece s-a demonstrat ca exista un dublu standard de calitate in functie de zona sau tara in care se exporta si consuma produsele alimentare (deosebirea dintre Europa Occidentala si cea de Est).

Gravitatea este inca si mai evidenta daca ne referim la masurile necesare iesirii din criza, pe care guvernantii le numesc "masuri de reconstructie a econoimiei". Una dintre cele mai importante masuri este cea a "producerii in tara a tot ceea ce se poate produce", dupa cum spunea domnul prim-ministru Ludovic Orban.

Pai, nu procesarea produselor noastre agricole este cel mai bun si simplu mod de a produce tot ceea ce se poate produce!? Nu produsele romanesti, la raft, anuntate ca sunt romanesti ar fi cel mai bun mijloc de a incuraja productia interna in lupta de concurenta cu patrunjelul olandez si cu mararul italienesc!?

Nu am incuraja si ajuta pe consumatorul roman sa manance sanatos si proaspat de la cultivatorul roman si nu de la angrosistul spaniol, olangez, italian sau de unde o fi el prin UE!?

Mai exista ceva extrem de grav, faptul ca aceste reguli au fost impuse de catre Uniunea Europeana. Domniile lor de la Bruxelles au dreptate si nu pot fi invinuiti, deoarece isi apara interesele si propriii lor producatori, reducand printr-o simpla decizie orice concurenta romaneasca si ingropand pe termen lung viitorul agricultorului si procesatorului roman.

Desigur, ne putem intreba de ce Guvernul Romaniei nu a avut nicio reactie, dar cred ca inainte de a intreba Guvernul trebui sa intrebam pe cei care au datoria sa ne reprezinte si sa ne apere interesele, adica "detasamentul de europarlamentari romani".

Este de neinteles, dar, mai de graba, inadmisibil comportamentul acestor persoane care nu justifica cu nimic locul si responsabilitatea pe care o au ca reprezentanti ai Romaniei intr-un for care, iata, ia masuri nefavorabile Romaniei.

Sunt necunoscuti, nevazuti si dezinteresati. Unii dintre ei isi manifesta prezenta uneori doar in talk-show-uri la televiunile din Bucuresti sau dau sfaturi de la Iasi cum sa ne ferim de guturai.

Din informatiile pe care le am, singurii europarlamentari care au reactionat si au incercat sa atraga atentia Comisiei asupra acestei probleme au fost Rares Bogdan si Cristian Busoi. Bravo lor, dar ar fi trebuit sa se coalizeze toti europarlamentarii, indiferent de partid, pentru a clarifica situatia.

Speranta ramane la noi, la cetatenii romani care trebuie sa ne coalizam pentru a salva si sustine agricultorii si procesatorii romani. Este spre binele nostru sa mancam mai ieftin si mai sanatos, de aceea, va propun sa credem si noi in principiul "Buy Romanien" sau "Romania First", invatand ceva de la americani.

Unii ar zice ca promovam protectionismul si ca nu suntem solidari cu celelalte tari membre si cu principiile pietei unice europene. Posibil, dar mai intai trebuie sa ne convingem ca si celelalte sunt solidare cu noi, asa dupa cum meritam ca membra a UE cu drepturi depline.

P.S: Daca Uniunea Europeana nu este de acord cu "produs in Romania" ar fi de acord cu "Produs in Germania de catre romani"? Ma refer la sparanghel, capsuni, cirese, cartofi, ceapa etc, etc, etc.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

The Boring Phone: dispozitivul destinat să combată dependența de smartphone-uri

HMD a anunțat lansarea unui nou model de telefon: The Boring Phone. Produsul va fi prezentat în cadrul unui eveniment la Milan Design Week, pe data de 18 aprilie. Telefonul face parte dintr-o...

Actualizarea care poate strica display-ul dispozitivele Galaxy. Răspunsul oferit de Samsung

În ultima perioadă, un număr ridicat de utilizatori Samsung a raportat apariția unor linii verzi pe ecranul telefoanelor lor, fenomen care pare să fi reapărut după o actualizare recentă de...