De ce statul cere facturi de la contribuabili dar nu le arata pe ale lui - raport SAR

Fiecare institutie publica ar trebui sa isi publice online toate facturile mai mari de 100 de lei, sub amenintarea de sanctiuni administrative pentru directori, masura care ar creste transparenta in cheltuirea banului public si ar reduce posibilitatile de frauda, recomanda Societatea Academica din Romania (SAR) in raportul anual 2015, care va fi prezentat public joi 26 februarie.

Scopul ar fi dublu - pe de o parte le-ar da ocazia contribuabililor de-a vedea direct cheltuielile si de-a le compara cu preturile practicate pe piata, pe de alta parte, tocmai din acest motiv, i-ar descuraja pe cei care iau decizia de achizitie sa cumpere la preturi exagerate.

Aceasta este una din masurile complementare de transparenta care au devenit necesare dupa esecul Sistemului Electronic de Achizitii Publice (SEAP), care s-a dovedit inutilizabil pe componenta de supraveghere si control. Datele din SEAP sunt de cele mai multe ori incomplete sau chiar incorecte, astfel ca relevanta statistica este aproape de zero.

Contractul pentru crearea noului sistem de achizitii publice (SICAP) trebuie acordat in urma unui proces competitiv de selectie, in care sa fie implicate nu doar firme favorite romanesti specializate in evaziune fiscala, ci si firme internationale sau consortii de firme internationale cu reputatie buna.

Firmele care au produs deja softuri de proasta calitate, care au datorii la stat sau probleme de orice fel cu legea nu ar trebui nici macar admise la asemenea licitatie, iar criteriul castigarii trebuie sa fie un soft asemanator dezvoltat in alta tara UE si a carui functionalitate sa poata fi verificata, recomanda SAR.

De fapt, aceeasi regula a bunei reputatii ar trebui aplicata atat la selectia programului software cat si in functionarea lui, atunci cand este vorba sa fie atribuite contractele de achizitie.

Conform Strategiei Nationale Anticoruptie 2012-2015, se are in vedere "constituirea unei baze de date cu companiile care si-au executat necorespunzator contractele din fonduri publice". Aceste informatii sunt extrase din ceea ce HG 925/2006 numeste "documentele constatatoare primare si finale de indeplinire sau neindeplinire a obligatiilor contractuale" pe care ANRMAP le primeste de la autoritatile contractante si pe care le arhiveaza.

Ar fi util ca aceasta "lista neagra" a companiilor sa fie instantaneu accesibila tuturor actorilor implicati in domeniul achizitiilor publice, macar pe viitor, prin intermediul SICAP. Autoritatile contractante ar fi cele mai avantajate pentru ca ar avea acces la numele unor operatori economici fata de care ar trebui sa fie precaute atunci cand atribuie contracte.

Autoritatile contractante ar putea fi incurajate, in etapa de evaluare a ofertelor, sa caute numele firmelor ofertate in aceasta baza de date, iar ignorarea unui eventual semnal de alarma ar putea fi considerata drept un indiciu de intentie de frauda. De asemenea, ANRMAP ar putea publica rapoarte periodice cu privire la acest aspect pe care sa le puna la dispozitia publicului larg, scriu expertii SAR.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...