Ce iti trebuie ca sa castigi in UE drepturi si sute de milioane de euro pentru romani? Interviu cu Adina Valean (PNL), de 12 ani europarlamentar

Brexit-ul e o lectie dura pentru toata lumea, cu mii de consecinte, Uniunea Europeana se afla la rascruce, iar votul din 26 mai este unul istoric pentru romanii care si-au dorit atata vreme ca statutul lor de europeni sa fie consfintit de apartenenta la UE, spune Adina Valean, membru al Parlamentului European inca din 2007 si candidat pe lista PNL.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Adina Valean, fost vicepresedinte al PE si primul europarlamentar roman presedinte de comisie, vorbeste despre realizarile sale de pana acum si proiectele de viitor, dar si despre ascensiunea populistilor sau numeroasele provocari cu care se confrunta Uniunea Europeana.

"Piata unica europeana e o masa bogata, la care e bine sa stam", iar "peste tot unde scoate capul iliberalismul, trebuie sa luptam pentru intarirea Justitiei, pentru libertatea presei, sa investim in proiecte civice care sa sustina constructia democratica", subliniaza candidatul liberal in interviul acordat Ziare.com.

Adina Valean ocupa locul 5 pe lista PNL, dupa Rares Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Muresan si Vasile Blaga, fiind singura femeie pozitionata de partid pe un loc eligibil.

In octombrie declarati ca nu o sa mai candidati pentru un nou mandat, dar iata ca sunteti din nou pe lista PNL. Ce v-a facut sa va razganditi?

Sunt mandra de ceea ce am realizat in cei 13 ani ca europarlamentar liberal (primul, in calitate de euro-observator), insa am nostalgia Romaniei si as fi dorit sa ma intorc. Ulterior, PNL m-a vrut in mod raspicat pe lista, iar eu am stat, m-am gandit si am dat curs invitatiei de a candida pentru un nou mandat.

Politica europeana este, in mult mai mare masura decat cea interna, o meserie. Iar eu am datoria de a pune in aplicare ceea ce stiu si pot sa fac, pentru noi toti, mai ales intr-un moment in care nu doar Romania, ci si Europa se afla la o rascruce.

Pentru mine, Bruxelles-ul e orice altceva decat o vacanta. Ca presedinte de Comisie, am avut destule zile in care negocierile pentru trilog-uri se terminau la ora patru sau cinci dimineata.

Posibil, peste inca cinci ani ma voi reorienta. Dar in situatia actuala mi s-a parut o alegere buna, mai ales ca pe lista partidului se afla multi colegi care vor fi la primul mandat, astfel incat experienta mea este un sprijin si pentru ei.

Sunteti membru al PE din 2007, inca de la aderarea Romaniei la UE. Care considerati ca sunt principalele dvs realizari in calitate de europarlamentar roman si ce proiecte doriti sa continuati sau sa initiati in viitor?

O sa incep cu raportul cel mai important pentru mine: pachetul legislativ Roaming II, care a insemnat reducerea cu 80% a costurilor pentru apeluri telefonice in roaming, cu 77% pentru SMS si cu 91% pentru consumul de date si a deschis calea pentru eliminarea supratarifarii practicata de companii.

E cel mai important pachet legislativ pentru mine, pentru ca cetatenii romani, aflati in numar mare in celelalte state UE, au economisit, estimativ, 700 de milioane de euro in urma adoptarii acestor legi. Adaugati la asta confortul minim de a putea fi in legatura mai mult cu cei dragi, care sunt departe, confort mai greu de obtinut la preturile pe care le practicau companiile de telefonie.

De asemenea, am fost raportor pentru cetatenie, luptand pentru eliminarea obstacolelor in libera circulatie a romanilor in UE, cu consecinte importante pentru accesul la piata muncii.

O sa mai adaug, din multele rapoarte avute in Parlamentul European, doar pe cel care se refera la mecanismul de conectare a Europei. Mai multe despre realizarile mele gasiti AICI.

Sunt primul europarlamentar roman presedinte de comisie, in ultimul mandat am condus Comisia de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara, domenii cheie pentru binele cetatenilor europeni. Am fost vicepresedinte al Parlamentului European si viceliderul grupului ALDE.

Pentru urmatoarea legislatura, prioritatile mele sunt legate de transformarea gestionarii deseurilor dintr-un risc pentru sanatatea oamenilor intr-o nou model economic profitabil (ma refer aici la economia circulara), tranzitia inteligenta de la carbune la o resursa mult mai putin poluanta, cum este gazul, care va contribui in mod major la incetinirea schimbarilor climatice, oferind in acelasi timp o sansa de prim rang pentru dezvoltarea industriala a Romaniei, digitalizarea si interconectarea tuturor bazelor de date ale proiectelor de cercetare europene cu scopul de a eradica cancerul pediatric intr-un termen cat mai scurt cu putinta.

Care ar trebui sa fie, in opinia dvs, principalele 3 teme de dezbatere publica in aceasta campanie electorala, care a inceput de ceva timp in Romania? Cum vi se pare ca se deruleaza campania pana acum?

Incep cu a doua intrebare. Am privilegiul de a fi europarlamentar din 2007 si pot spune ca ma bucur ca de asta data subiectele europene sunt mult mai vizibile. Au existat cicluri electorale in care europarlamentarele erau un pretext pentru dezbaterile politice interne, dar acum asta se intampla in mai mica masura.

E adevarat, vedem multa demagogie populista de genul "vom arata noi Europei cine suntem" la PSD, dar cel putin dezbaterea se leaga, in 2019, de apartenenta noastra la Europa.

Referitor la temele de dezbatere, Uniunea Europeana se afla astazi intr-un moment de rascruce la care trebuie sa ne raportam cu discernamant. Nimeni nu stie, cu adevarat, cum va arata urmatorul Parlament European. Asta inseamna, in mare masura, ca nimeni nu stie cum va arata Uniunea Europeana de maine.

Toate statele membre sunt chemate sa isi exprime pozitia, la modul constructiv, in aceasta problema, iar alegerile europene ar trebui sa devina un prilej de cristalizare a unor idei politice legate de asta.

Revin la populismul PSD, care se raporteaza la Bruxelles ca la un parinte nedrept, de la care ar dori mai multe. O astfel de situare ne scoate in afara jocului european, ne impinge catre un meci de genul "noi versus Uniunea Europeana", care nu are nimic de-a face cu ADN-ul acesteia din urma.

E drept, UE e o constructie prin natura ei competitiva, in care trebuie sa dai dovada de abilitati de negociator si inteligenta pentru a putea obtine ceea ce iti doresti. Dar pentru asta trebuie sa te comporti oricum altfel decat ca un copil-problema.

In 2019, ca sa-l parafrazez pe John Fitzgerald Kennedy, nu trebuie sa ne intrebam ce poate face Europa pentru noi, ci ce putem face noi pentru Europa. Acest mod de gandire ne va aduce avantaje remarcabile pe termen mediu sau lung, fiindca in orice negociere poti obtine ceea ce iti doresti numai reflectand atent la ceea ce isi doreste partenerul tau de negociere.

Absorbtia fondurilor europene a ramas unul dintre subiectele cele mai aprig disputate pana acum in Romania. Pe cine sa credem: pe cei care spun ca s-a facut tot posibilul, pe cei care cred ca suntem nepriceputi sau pe cei care sustin ca suntem dezinteresati pentru ca acei bani sunt foarte bine tinuti sub control de Bruxelles si nu pot fi usor fraudati?

Tot posibilul l-au facut tarile care sunt in plutonul fruntas la accesarea si obtinerea fondurilor europene, inclusiv cele din Europa de Est, cum ar fi Polonia sau Ungaria. Nu poti face tot posibilul si sa fii codas, cu aceleasi reguli ale jocului.

Asa ca ajungem la nepriceputi si dezinteresati. Suntem nepriceputi, nu numai sa luam banii, dar si sa-i cheltuim, in anumite domenii proiectele intarzie, nu sunt conforme, oamenii din administratia locala si cea centrala nu stiu sau nu sunt interesati sa stie de multiplele instrumente financiare ale Uniunii Europene, pentru ca banii disponibili de la UE nu sunt intr-o singura forma.

O sa amintesc aici de fondul Juncker, de pilda, creat pentru a dinamiza mediul de business din Uniune, cu instrumente de garantare financiara pentru investitorii privati, cu sprijin la nivel tehnic, cu realizarea unui cadru mai suplu din punct de vedere al regulilor.

Nu vreau sa fac procese de intentie, sa leg dezinteresul de faptul ca nu pot fi furati banii UE, dar pot sa spun ca aceasta "birocratie" de care ne plangem in accesarea fondurilor europene si cheltuirea lor e si o bariera in calea jefuirii lor. Ele sunt destinate imbunatatirii vietii cetatenilor din UE, dezvoltarii Europei, nu baronetilor locali pusi pe hotii si cred ca exact asa e bine sa ramana.

Pentru ca vorbeam de diferitele forme de finantare ale UE, as vrea sa amintesc de LIFE, principalul instrument financiar al uniunii pentru mediu. La finalul mandatului meu ca presedinte al Comisiei de Mediu, am avut in lucru chiar dosarul privind urmatoarea transa de finantari prin LIFE si m-am luptat pentru si pana la urma am impus o masura discriminatorie pozitiva pentru Romania.

Am incercat sa distribuim geografic cat mai egal fondurile, in speranta ca si noi vom accesa mai mult prin LIFE. M-am uitat la ce s-a finantat deja, sunt 69 de proiecte romanesti, 34 accesate de autoritati locale, regionale sau nationale. Or, LIFE poate sa ne ajute de la mentinerea biodiversitatii, la regandirea sistemelor pentru deseuri si acest tip de preocupari sunt si in sarcina autoritatilor sau mai ales a lor.

Prin comparatie, Danemarca, o tara de cinci ori mai mica decat Romania, cu de patru ori mai putina populatie, are 99 de proiecte finantate, din care 63 sunt obtinute de autoritati.

Comisia Europeana a avertizat Romania ca e la un pas de activarea articolului 7 si ca nu intra in Schengen daca se vor aplica modificarile la Codurile Penale. In plus, nu am scapat de MCV, dimpotriva, s-a lungit lista cu observatii si recomandari. Cum credeti ca s-a ajuns aici si ce ar fi de facut ca avertismentele primite sa nu se concretizeze in sanctiuni?

Pentru orice alegator informat e clar cum am ajuns aici, e vorba de numeroasele tentative ale PSD si aliatilor sai de a modifica Legile Justitiei. Iar in ultimul an si jumatate, PSD a dovedit ca relaxarea pedepselor pentru infractiuni care il privesc e principala lui preocupare, desi nu a spus nimic despre asta in programul politic cu care a candidat la alegerile interne.

Cu un PSD atat de obstinat in aceasta directie, e clar ca asaltul impotriva Justitiei poate fi oprit numai si numai printr-o schimbare de guvernare, despre care avem toate datele ca se va petrece la alegerile parlamentare de anul viitor.

Pana atunci, rezultatul europarlamentarelor si al referendumului pe tema Justitiei initiat de presedintele Iohannis pot fi semnale serioase de delegitimare a modului cum PSD vrea sa modifice Justitia.

Ce ar trebui facut pentru a opri ascensiunea partidelor eurosceptice, nationaliste? Cum comentati atacurile liderilor PSD la adresa partenerilor nostri europeni?

Din pacate, ascensiunea populistilor este o problema care creste la nivel mondial, iar asta vine la pachet cu reducerea democratiei. Datele globale arata ca populistii ajunsi la putere raman la putere de doua ori mai mult decat alte feluri de partide.

Nici Uniunea Europeana, cel mai sofisticat proiect politic si cea mai profitabila uniune economica a lumii, nu e scutita de acest trend periculos. Noi, politicienii care credem in proiectul european, ar trebui sa il explicam mai bine cetatenilor din tarile din care venim.

Discursul PSD e "v-am marit salariile", extrem de usor de inteles si complet fals, deoarece PSD, ca orice partid politic, nu e proprietarul unei pungi cu bani pe care o imparte cetatenilor pentru ca e bun si generos. Adevarul mai lung e ca, in toate cele 13 tari care au aderat intre 2004-2013 la UE, salariile si puterea de cumparare au crescut accelerat, peste media celorlalte tari europene.

Daca nu s-a intamplat vreun miracol simultan si nu cumva PSD a marit peste tot salariile, atunci ajungem la concluzia ca piata unica europeana e o masa bogata, la care e bine sa stam.

Apoi, ca peste tot unde scoate capul iliberalismul, trebuie sa luptam pentru intarirea Justitiei, pentru libertatea presei, sa investim in proiecte civice care sa sustina constructia democratica.

Politicienii trebuie sa isi faca treaba, iar cand spun treaba ma refer la lucrurile pe care le datoreaza ei cetatenilor, nu la participari la talk-show-uri si vorbaraie: legi bune, cu proiectie pe termen lung, aplicabile, care sa creasca standardul de viata al oamenilor, implementarea acestor legi, administrarea cinstita si inteligenta a resurselor cetatenilor. Cred ca faptele, pana la urma, pot bate orice discurs gaunos.

PSD practica un discurs dublu, la Bruxelles si in Romania, uneori cu scop pur electoral, in retorica populista, alteori din neintelegerea proceselor politice de acolo.

Nu stiu cum sa comentez, dar o sa va dau un exemplu cu care PSD a facut o imensa galagie in Romania: legile privind dublul standard la produsele vandute pe piete diferite, cu defavorizarea mai ales a statelor din Est. Ne-au acuzat pe noi, popularii, ca am votat impotriva legii ca sa nu desfiintam acest dublu standard, in conditiile in care aceasta lege prevedea ca producatorul poate modifica reteta la nivel national, o poate "autohtoniza".

Prin urmare, daca ai o lege care-l lasa sa faca cum vrea, pe fiecare piata, ce dublu standard desfiintezi? Colegii vocali de la PSD care au votat in favoarea legii si apoi au tinut discursuri inflacarate la televiziunile romanesti, cu jena va spun, cred ca nici nu au inteles ce au votat.

Prof. Alberto Alemanno a scris un articol in care comenta faptul ca "diasporenii", cei mai europeni cetateni ai UE, nu sunt cu adevarat reprezentati in PE. In opinia dvs, care este portretul cetateanului european si cine il reprezinta pe el in PE?

In 2008, am fost raportor pentru cetatenie, concret am facut un dosar care s-a transformat in legislatie, inclusiv despre migratia muncii in UE. Am facut si un documentar despre romanii care plecasera in Spania, Italia, Germania si Marea Britanie, "Migratorii" s-a numit.

Atunci, romanii stateau foarte prost ca drepturi, iar asta ii expunea, desigur, la tot felul de riscuri si abuzuri: castigau mai putin, era mai probabil ca ei sa lucreze la negru, puteau fi dati afara dupa bunul plac al patronului.

Am intalnit persoane care erau la nivel de CFO de multinationala la Londra, si persoane care ingrijeau batrani in Italia. Sigur, cele din urma erau mai vulnerabile, dar si celor dintai le trebuia egalitate de drepturi pe piata muncii, recunoasterea diplomelor, recunoasterea actelor de casatorie.

UE nu e un proiect incheiat, UE e un proiect care evolueaza in fiecare zi, cu o din ce in ce mai buna "unificare" pe toate planurile, care aduce beneficii de tot felul, inclusiv acestea legate de migratie in interiorul granitelor.

La cifrele de oameni care locuiesc in alta tara decat cea de origine, citate si de profesorul Alemanno, vedem ca aceasta migratie e importanta pentru cetatenii europeni.

Eu, personal, ii reprezint pe romani in Parlamentul European, dar ii deservesc pe toti cetatenii europeni, pentru ca asta e datoria europarlamentarilor. O Europa puternica e una cu o singura viteza.

Care credeti ca sunt cele mai mari amenintari cu care se confrunta la ora actuala Uniunea Europeana?

In ianuarie, la Bucuresti, intrebat ce parere are de criticile aduse de PSD Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker spunea ca nu sunt atat de grave pe cat se vad la Bucuresti, fiindca Uniunea e criticata in fiecare zi. Nu cred ca, in momentul de fata, Uniunea Europeana e propriu-zis amenintata, oricata incertitudine avem cu privire la felul cum se va redefini ea si cu privire la evolutii ca Brexit-ul.

As vorbi mai degraba de provocari, iar acestea sunt numeroase.

Printre ele, pe langa Brexit, mai sunt de pilda migratia fortei de munca, situatia economica a unora din statele membre (ca Grecia, dar nu e si cazul Romaniei), ofensiva propagandistica a Rusiei, situarea geopolitica fata de SUA si China.

La acestea se adauga preocuparile legate de mediu si clima, care imi sunt cele mai familiare, fiindca in mandatul care se incheie am fost presedintele comisiei de specialitate din Parlamentul European, ENVI.

Cum vedeti viitorul Uniunii Europene dupa Brexit?

Brexit-ul e o lectie dura: pentru politicienii iresponsabili si populisti, pentru structurile administrative ale Marii Britanii si UE, dar si pentru cetateni. Nimeni nu va avea de castigat din Brexit si acest proces e cu atat mai inspaimantator privit dinauntru, asa cum a trebuit sa il vad eu, in calitate de presedinte al unei comisii din Parlamentul European.

Ma refer la mii de consecinte, de la oprirea unor programe de cercetare valoroase (prin oprirea finantarii UE a lor) la disparitia de pe piata britanica a unor medicamente esentiale pentru boli rare.

Dar Uniunea Europeana are viitorul ei, iar Brexit-ul, dincolo de socul initial, poate servi drept lectie. Dura, dupa cum spuneam.

La final, va rugam sa le adresati o invitatie la vot, argumentata, romanilor care inca nu s-au decis daca merg sau nu la urne pe 26 mai. De ce este important sa participe la acest scrutin?

Uniunea Europeana este o constructie fundamental democratica, deci una fundamental interesata de vocea si opinia cetatenilor europeni. Rezultatul alegerilor europarlamentare va fi interpretat ca un semnal foarte serios cu privire la directia spre care se indreapta Romania si aderenta noastra la valorile europene.

Indiferent de faptul ca acest rezultat poate schimba sau nu directia politica a Romaniei imediat, votul din 26 mai e unul din cele mai importante din istoria post-1989 a Romaniei.

Suntem nu numai romani, ci si europeni - si ne-am dorit atata vreme ca acest statut sa fie consfintit de apartenenta noastra la Uniune. E cazul sa ne folosim de el.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...