Procurorii, somați să finalizeze dosarul Laurei Codruța Kovesi. Ce s-a întâmplat cu cei care i-au pus „bețe în roate” actualei șefe a Parchetului European

Judecătorii de la Înalta Curte le-au dat termen 1 iunie 2023 procurorilor de la Parchetul General, dată până la care trebuie să decidă dacă o trimit în judecată pe Laura Codruța Kovesi în dosarul penal deschis de Secția Specială sau dacă clasează cauza. Șefa Parchetului European a făcut o plângere în instanță care a vizat durata anchetei și a obținut câștig de cauză.

Este vorba de un dosar penal deschis în 2018 de procuroarea pensionată Adina Florea, pe vremea când aceasta lucra la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, chiar în timp ce Laura Codruța Kovesi era în cursa pentru șefia Parchetului European alături de alți doi magistrați.

Procuroarea Adina Florea a deschis dosarul împotriva fostei șefe DNA și l-a lăsat așa, fără ca acuzațiile să se concretizeze într-un rechizitoriu. Dosarul avea la bază o plângere formulată de Sebastian Ghiță, în care mogulul fugar o acuza pe Laura Codruța Kovesi că l-a adus în țară pe Nicolae Popa (fugit în Indonezia) pe banii lui, mai exact 200.000 de euro plătiți de Asesoft.

Laura Codruța Kovesi a fost audiată de Adina Florea ore în șir la sediul SIIJ, pe data de 07.03.2019, dar de atunci până la desființarea Secției speciale, pe 11.03.2022, în dosar nu s-a mai întâmplat nimic.

După desființarea SIIJ, toate dosarele în care erau vizați magistrați au fost repartizate parchetelor competente, unde procurorii puteau fie să continue cercetările, fie să le închidă. Majoritatea le-au clasat.

Dosarul Laurei Codruța Kovesi (foto) a ajuns pe masa Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului General.

„Dead-line-ul” Înaltei Curți pentru dosarul lui Kovesi

Pe data de 30.12.2022, șefa Parchetului European a deschis la Înalta Curte (ICCJ) o acțiune având ca obiect „contestație durată proces” în care le-a cerut judecătorilor să le pună în vedere procurorilor să dea o soluție în dosar: fie de trimitere în judecată, fie de clasare.

Soluția a venit pe data de 17 ianuarie:

„Admite contestaţia formulată de petenta Kovesi Laura Codruţa privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 2505/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Stabileşte termen la data de 01 iunie 2023 până la care procurorul învestit urmează a finaliza dosarul, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestaţie cu privire la durata procesului penal. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului. În temeiul art. 488/6 alin. (6) din Codul de procedură penală, încheierea se comunică petentei. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2023”, se arată în minuta ICCJ.

Înainte de a deveni șefa Parchetului European, pe numele Laurei Codruța Kovesi existau 47 de dosare disciplinare și alte 18 plângeri penale.

Una dintre aceste acțiuni a fost făcută de fugarul Sebastian Ghiță în legătură cu repatrierea în 2011 a lui Nicolae Popa (director FNI condamnat definitiv la 10 ani de pușcărie) din Indonezia, acolo unde se ascundea din anul 2000.

Scandalul repatrierii lui Nicolae Popa, orchestrat de SIIJ

La începutul lui 2017 Sebastian Ghiţă susţinea că o firmă de construcţii din Ploieşti, care a primit bani de la Asesoft, a fost cea care a plătit avionul pentru aducerea în ţară a lui Nicolae Popa, din Jakarta, la cererea lui Kovesi şi a statului.

„La cererea lui Kovesi, o firmă de construcţii din Ploieşti, care a primit bani de la Asesoft, a fost cea care a plătit avionul pentru aducerea domnului Nicolae Popa din Indonezia. Realitatea este că o firmă privată, la cererea statului român, a plătit 200.000 de euro pentru a fi adus cel care a falimentat FNI şi care a furat sute de mii de oameni. O întreb pe doamna Kovesi: ce fel de operaţiune o fi asta? Oare suntem vinovaţi de spălare de bani? E doar dânsa sau sunt doar eu? Am acţionat eu în numele statului român?”, a spus atunci Sebastian Ghiţă.

În momentul în care Laura Codruța Kovesi era în plin concurs pentru șefia Parchetului European, procuroarea Adina Florea (foto) a chemat-o la SIIJ să o audieze chiar înainte ca fosta șefă a DNA să ia avionul către Bruxelles.

„Sigur, citarea a fost fixată pe data de 7 martie când se ştia în mod clar că astăzi este un vot şi se derulează anumite activităţi pentru procedura de ocupare a funcţiei de procuror şef european. Nu cred că este o coincidenţă, cred că intenţionat am fost citată în această zi. Cred că intenţionat astăzi am fost împiedicată să dau declaraţii şi să lămuresc lucrurile”, declara Laura Codruța Kovesi la ieșirea din sediul SIIJ.

Fosta șefă a DNA a spus atunci că nu i-a solicitat bani lui Sebastian Ghiţă pentru procedurile de extrădare şi a susținut că nu a avut întâlniri cu acesta decât în context instituţional.

În acest dosar, acuzațiile SIIJ pentru fosta șefă a DNA au fost de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, fiindu-i impusă interdicția de a părăsi țara. Atunci, Înalta Curte a i-a ridicat lui Kovesi măsura instituită de Adina Florea, judecătorul considerând că nu sunt probe care să o justifice.

Tudorel Toader apără infractori, Adina Florea a ieșit la pensie

Tot atunci, ministrul Justiției Tudorel Toader – în prezent avocat – a trimis o scrisoare către publicația Financial Times în care explica pe larg de ce nu trebuie ca Laura Codruța Kovesi să ajungă la șefia Parchetului European.

Tudorel Toader (foto) a explicat că scrisoarea este una oficială, trimisă „în numele Guvernului României”.

„Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazată pe coerciţie. După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, timp de patru ani, cât ea a fost în funcţie, au fost deschise investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi procurori - aproape jumătate din numărul total. Aceste investigaţii au fost deschise, dar dosarele nu au ajuns niciodată în instanţă. Au fost folosite pentru a constrânge sistemul judiciar”, scria Tudorel Toader.

Din data de 21 decembrie 2022, Adina Florea este pensionară. Procuroarea a fost şef adjunct al Secţiei speciale şi propusă de două ori de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader să preia şefia DNA după revocarea Laurei Codruța Kovesi, însă a fost refuzată de preşedintele Klaus Iohannis.

Tudorel Toader este avocat. Fostul ministru al Justiției a încercat să o scape, fără succes, pe Elena Udrea de extrădarea din Bulgaria, dar și de condamnarea din Dosarul Gala Bute. La ultimul termen al contestației în anulare formulată de Udrea, Tudorel Toader a încercat să transmită Înaltei Curți că decizia CJUE – în care judecătorii europeni arătau că deciziile CCR pot fi ignorate de judecătorii români atunci când creează un risc sistemic de impunitate – ar fi, de fapt, favorabilă Elenei Udrea. Magistrații n-au fost de acord și au trimis-o pe Udrea la pușcărie.

Sebi Ghiță se ascunde de frica celui de-al treilea dosar penal

Sebastian Ghiță se află încă în Serbia și n-are de gând să revină. Asta pentru că DNA l-a trimis în judecată, în toamna anului trecut, într-un nou dosar privind șpăgi de la diverse firme pentru atribuirea unor contracte din partea autorităților locale.

Noile acuzații pentru Sebastian Ghiță sunt de trafic de influență și fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată.

Iată ce susțin procurorii DNA:

• „De regulă, câştigarea unei licitaţii privind achiziţia de servicii în domeniul IT, de către societăţile de profil, ar fi avut un preţ care se achita inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, pretins de acesta.
• Acest preţ ar fi fost achitat prin intermediul societăţilor controlate de inculpat, pe bază de operaţiuni fictive înregistrate între societăţile interesate în procedura achiziţiei şi societăţile controlate de inculpat.
• Concret, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian ar fi pretins şi ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanţii unei societăţi din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra factorilor de decizie şi funcţionarilor publici implicaţi în proceduri de achiziţie publică, pentru a-i determina să atribuie acelei societăţi, contracte de achiziţie publică sau să permită derularea în bune condiţii a contractelor deja încheiate.
• Provenienţa banilor reprezentând “preţul” intervenţiei ar fi fost disimulată, la indicaţiile inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, în operaţiuni comerciale fictive între societatea care a primit contractele publice şi două firme controlate de inculpatul menţionat, prin intermediul celorlalţi doi şi al unor societăţi offshore”, arată DNA.

În 2016, atunci când a fugit din țară, Sebastian Ghiță avea două dosare pe rolul Înaltei Curți:

• unul pentru intervenții la polițiști și procurori din Prahova (Viorel Dosaru, fost șef al IPJ Prahova sau Liviu Mihail Tudose, procuror șef la cel mai mare parchet din județ),
• altul privind sponsorizările ilegale ale fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, către echipa Asesoft Ploiești patronată de Ghiță.

Acesta a fost achitat în ambele dosare la Înalta Curte, pe fondul scandalurilor din justiție (excluderea probelor SRI din dosare, deciziile CCR pe tema nelegalei compuneri a completurilor de la Înalta Curte).

Amplu dosar de deturnare de licitații publice, dare și luare de mită cu foști șefi de la Electrocentrale Rovinari. Sumele uriașe din rechizitoriul procurorilor

Fostul director în cadrul Complexul Energetic Oltenia-Sucursala Electrocentrale Rovinari, Iosif Chircă, alături de alte trei persoane, a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un...

Elogiu pentru Codruța Kovesi în presa din Grecia: ”Ia de coarne taurul impunității. Confruntarea abia începe”

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, este lăudată de publicația elenă Eidiseis, care scrie că este soluția pentru corupția cronică ce a dus la catastrofa feroviară de la...