Parlamentul ungar a ratificat luni, 26 februarie, aderarea Suediei la NATO, ultima etapă a aderării acestei ţări nordice la Alianţa Nord-Atlantică, relatează AFP.
Această ratificare are loc după o lungă aşteptare şi un drum haotic, în urma unor tărăgănări ale Turciei urmate de un vot pozitiv în ianuarie şi tărăgănări ale premierului naţionalist ungar, Viktor Orban.
Liderul naţionalist, care se remarcă în cadrul UE prin menţinerea unor legături strânse cu Kremlinul, şi-a exprimat de mult timp sprijinul în principiu faţă de candidatura suedeză, însă a tergiversat procesul. Înainte de a încheia ratificarea, cerea ”respectul” Stockholm-ului, pe care-l cosidera prea critic faţă de politica sa.
Situaţia s-a deblocat până la urmă în ultimele săptămâni.
O vizită a premierului suedez Ulf Kristersson în Ungaria a reprezentant epilogul unui ”lung proces în vederea restabilirii încrederii”, potrivit lui Viktor Orban.
În vederea pecetluirii acestei cooperări, cele două ţări au anunţat că Budapesta a cumpărat patru avioane de luptă din Suedia, care să-i consolideze flota actuală de 14 avioane de tip Gripen.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, Suedia şi-a anunţat, în mai 2022, candidatura la NATO, în acelaşi timp cu Finlanda, devenită în aprilie 2023 cel de-al 31-lea membru al acestei organizaţii, după ce toţi membrii alianței i-au ratificat aderarea.
Mesajul șefului NATO
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a salutat votul din Parlamentul Ungariei.
”Acum, că toți membrii au aprobat, Suedia va deveni al 32-lea aliat NATO. Calitatea de membru a Suediei ne va face pe toți mai puternici și mai siguri”, a scris Stoltenberg la X.
I welcome the Hungarian parliament’s vote to ratify #Sweden’s membership in NATO. Now that all Allies have approved, Sweden will become the 32nd #NATO Ally. Sweden’s membership will make us all stronger and safer.
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 26, 2024
Premierul suedez Ulf Kristersson a salutat o ”zi istorică” după ratificarea de către Ungaria a aderării Suediei la NATO, ceea ce deschide uşa pentru intrarea ţării scandinave în Alianţa Nord-Atlantică.
”Astăzi este o zi istorică. Suedia este pregătită să îşi asume responsabilităţile în materie de securitate euroatlantică”, a scris prim-ministrul suedez pe reţeaua X.
Votul din parlament
Votul în parlamentul ungar se anunţa fără surprize, având în vedere o majoritate de două treimi a coaliţiei lui Viktor Orban. Opoziţia a votat, la rândul său, ”pentru” - cu excepţia Partidului ”Patria Noastră” (extremă dreapta).
Protocul aderării Suediei la NATO, care este necesar să fie adoptat în unanimitate de către statele membre NATO, se afla în suspans din mai 2022.
În urma votului favorabil al parlamentului ungar de luni, legea urmează să fie promulgată de către preşedintele ungar în câteva zile.
Suedia va putea, atunci, să depună ”instrunmentul aderării” la Washington, potrivit uzanţelor NATO, şi să devină al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice.
Nealiniere militară
Aderarea Suediei la NATO pune capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară a acestei ţări nordice, care renunţă astfel la politica sa de neutralitate adoptată după sfârşitul Războaielor Napoleoniene, în secolul al XIX-lea, şi la politica sa de nealiniere militară de după Sfârşitul Războiului Rece.
Această aderare marchează o schimbare profundă a apărării suedeze, care intră de-acum într-un colectiv, o evoluţie geopolitică majoră în regiune.
Fostul ministru social-democrat al Apărării Peter Hultqvist declara în toamna lui 2021 că putea ”garanta” că nu va participa niciodată la o aderare la NATO.
Însă invazia Ucrainei de către Rusia a marcat o cotitură spectaculoasă în rândul partidelor de la putere şi din opoziţie, iar o majoritate clară a Parlamentului a adoptat prin vot, în mai 2022, cererea de aderare la NATO.
Aderările Suediei şi Finlandei la NATO înseamnă de-acum că pe malul Mării Baltice se află numai state membre ale Alianţei.
Astfel, unii analişti cataloghează Marea Baltică drept un ”lac NATO”.
”Aceasta este ultima piesă a puzzle-ului hărţii NATO în Europa de Nord pusă la locul ei”, declară AFP un analist de la Agenţia suedeză de Cercetare a Apărării Robert Dalsjö.