Când ar putea fi următoarea șansă a României pentru aderarea la Schengen. Consiliul JAI din decembrie a decis că nu va exista un vot

Eurodeputatul român Nicu Ştefănuţă, afiliat la grupul Verzilor, a declarat că lipsa unei decizii pozitive privind aderarea României la spaţiul Schengen în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 4-5 decembrie amână acest moment cu "peste şase luni, dacă nu un an".

Surse guvernamentale de la Bucureşti au anunţat săptămâna trecută că la Consiliul JAI de pe 4-5 decembrie nu va exista un vot privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, deşi posibilitatea unui astfel de vot era prevăzută în agenda provizorie a reuniunii.

Sursele citate au mai precizat că există discuţii privind organizarea unui Consiliu JAI extraordinar spre finalul lunii decembrie, unde ar urma să se analizeze aderarea României la Schengen în două etape, prima fiind cu intrarea frontierelor aeriene în spaţiul european de liberă circulaţie, din martie 2024.

Între timp, un document public al Consiliului de vineri referitor la reuniunea dedicată afacerilor interne de marţi nu mai menţionează un posibil vot referitor la o "decizie a Consiliului privind aplicarea deplină a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria", ci doar o discuţie despre stadiul în care se află dosarul ("state of play").

Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că, în lipsa unei decizii la Consiliul JAI din decembrie, este foarte puţin probabil ca un astfel de pas să se producă înainte de alegerile europene.

"Eu nu ştiu să se facă lărgiri sau cel puţin foarte greu se fac în context de alegeri. Şi atunci mă tem că ne cam amână destul de mult. Ne amână peste şase luni, dacă nu un an chestia asta de acum", a afirmat Ştefănuţă, singurul eurodeputat român afiliat la grupul Verzilor din Parlamentul European (PE).

El a explicat însă că totul va depinde şi de contextul internaţional. "Avem deja două războaie serioase aproape de noi, vedem că graniţele devin din ce în ce mai multe şi în interiorul zonei Schengen, deci eu nu ştiu, mi-e teamă să zic 2025, dar cam încolo mergem, în contextul în care totul merge bine", a adăugat el.

În acelaşi timp, Nicu Ştefănuţă spune că nu crede în organizarea unui Consiliu JAI Extraordinar spre sfârşitul lunii decembrie, pentru că nu ar fi timp ca lucrurile să evolueze într-o direcţie favorabilă.

"Nu, eu nu cred în aşa ceva, îmi pare rău să zic. De ce ar face un JAI special când acum este un subiect de 'state of play', adică de progres intermediar. În octombrie nu s-a discutat ca lumea, acum nu se discută ca lumea, deci de ce ar face după Crăciun dintr-o dată? Ce s-ar schimba după Crăciun în termeni politici? Pentru că politica Austriei nu se va schimba până după alegerile lor de la anul, asta vă garantez. În Olanda situaţia tot aşa va fi. Deci nu ştiu ce se schimbă după Crăciun", şi-a exprimat Ştefănuţă îndoiala.

El a mai afirmat că prin anunţul guvernului privind discuţiile referitoare la organizarea unui Consiliu JAI Extraordinar, acesta vrea "cumva să păstreze speranţa românilor, să nu fie dezamăgirea totală" şi a deplâns faptul că toată toamna nu a văzut un efort concertat de a se face progrese pentru deblocarea dosarului Schengen, ci doar "nişte încercări palide".

În acelaşi timp, Nicu Ştefănuţă susţine că rezultatul votului din Olanda, unde Partidul libertăţii de extremă dreapta al lui Geert Wilders a obţinut cel mai mare număr de mandate în legislativ, a transmis un semnal clar care nu va putea fi ignorat de guvernul provizoriu al lui Mark Rutte.

"Votul dat de populaţie cam indică o oboseală în privinţa migraţiei, nu? De fapt tema migraţiei a fost foarte importantă în Olanda în timpul dezbaterilor. Chiar dacă vorbim despre libera circulaţie, şi nu de migraţie, în capul oamenilor diferenţa nu e făcută foarte clar. (...) Pe români îi consideră uneori ca nişte migranţi, din păcate, nu lucrători europeni sau cetăţeni europeni, pentru că ăsta este semnalul pe care îl primesc de la UE. Şi atunci în ochii cetăţenilor care au votat în Olanda chestiunea migraţiei este una şi aceeaşi (cu cea a liberei circulaţii - n.r.)", a afirmat eurodeputatul.

În aceste condiţii, Ştefănuţă spune că se îndoieşte că Mark Rutte, premierul în exerciţiu, ar da un vot pozitiv "în nume personal" pentru extinderea Schengen pentru că asta ar însemna să le spună celor aproape 30% dintre olandezi care au votat cu partidul lui Geert Wilders că ei nu contează. "Având în vedere mandatul acesta dat de cetăţeni îi va fi imposibil oricărui guvern interimar să zică altceva", este de părere Nicu Ştefănuţă.

Eurodeputatul din grupul Verzilor susţine că Parlamentul European a făcut paşi pentru a încerca deblocarea dosarului, alocând 2 miliarde de euro suplimentare pentru protecţia graniţelor externe, "pentru că la un moment dat acestea erau condiţiile pe care le punea Austria, ca Bulgaria să aibă mai mulţi bani din finanţarea UE".

În ceea ce priveşte posibilitatea ca România să încerce blocarea anumitor dosare în Consiliu pentru a obţine un rezultat favorabil în privinţa aderării la Schengen, la care au îndemnat în principal eurodeputaţii opoziţiei, el pledează ca acest demers să nu fie unul "demonstrativ, ci strategic, adică să vedem dosarele unde Austria chiar are nevoie".

"Acolo unde sunt dosare cu unanimitate, ar trebui să jucăm un pic mai dur, pentru că fiind amabili nu rezolvăm mereu situaţiile", afirmă Ştefănuţă.

Cum trec partidele peste mesajul anticorupție aruncând în cursa pentru locale candidați certați cu legea

Deși de-a lungul timpului au spus că se delimitează de acțiunile colegilor certați cu legea, iar unii chiar au strâns electorat în jurul „luptei anticorupție”, astăzi, partidele își...

Candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale? Băsescu: ”Spuneţi-mi care din partidele astea ar fi de acord să susţină candidatul celuilalt? Eu zic că niciunul”

Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat duminică seara, 28 aprilie, că nu vede posibilitatea ca PSD şi PNL să aibă un candidat comun la alegerile prezidenţiale. „Nu. Spuneţi-mi...