Studiu OECD pentru România: Trebuie să ne pregătim pentru o tranziție treptată către impozitarea progresivă a salariilor

România trebuie să pună bazele unei tranziții treptate către impozitarea progresivă a salariilor, să reducă deficitul bugetar și să continue eforturile de modernizare a administrației fiscale pentru a îmbunătăți conformitatea și a crește veniturile fiscale. Acestea sunt doar câteva dintre recomandările Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care țara noastră se pregătește să adere.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că este al doilea studiu consecutiv realizat de OCDE după cel din 2022. „Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, un proiect pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament”, a arătat șeful executivului.

„Sigur, în mentalul societății au rămas fixate obiective precum aderarea la Uniunea Europeană, NATO sau spațiul Schengen. Dar este datoria noastră să le spunem oamenilor că aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă”, a adăugat Marcel Ciolacu, potrivit relatării efectuate de TVR Info, care a difuzat evenimentul de lansare a studiului găzduit la Palatul Victoria, în prezenţa secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.

Care ar trebui să fie prioritățile pe termen mediu și lung ale României, potrivit studiului OCDE

Raportul arată că economia României s-a dovedit a fi rezistentă la șocurile externe după invazia Rusiei în Ucraina și criza energetică care a urmat. “Sarcina imediată pentru politica macroeconomică este de a controla inflația, care se situează cu mult peste țintă. Consolidarea fiscală ar completa o politică monetară mai strictă în ceea ce privește temperarea cererii. Cu toate acestea, creșterea angajamentelor de cheltuieli guvernamentale – inclusiv pentru apărare, reforma pensiilor și salariile din sectorul public – ar putea împiedica reabilitarea fiscală dacă nu se realizează reforme importante pentru a crește nivelul scăzut al veniturilor din taxe ale României”.

Este necesară o reformă eficientă a sistemului fiscal pentru a plasa datoria publică la un nivel sustenabil, fără a deraia creșterea economică rapidă necesară pentru convergența veniturilor, susține OCDE.

Potrivit OCDE, consolidarea fiscală lentă a lăsat pe umerii Băncii Naționale a României povara stabilizării condițiilor macroeconomice, care a dus la majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 1,25% la sfârșitul anului 2021 la 7% până în ianuarie 2023, cel mai ridicat nivel de la criza mondială de crizei financiare globale.

Mathias Cormann, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a evidențiat procesul de aderare la OCDE ca fiind o oportunitate de transformare profundă pentru țară. „Procesul de aderare a fost conceput pentru a fi un proces transformator," a subliniat Cormann, în legătură cu direcția în care ar trebui să evolueze economia României.

Deși economia României a dovedit o reziliență remarcabilă în fața șocurilor externe majore din ultimii ani, există încă preocupări semnificative legate de dimensiunea deficitului bugetar. „Economia României, în urma unor șocuri externe majore, a demonstrat o reziliență reală în ultimii ani," a explicat Cormann, adăugând totuși că „deficitul bugetar este în continuare prea mare."

Cu toate acestea, există semne pozitive în economie, inclusiv o creștere constantă a activității economice în ciuda crizei energetice și semne de relaxare pe piața muncii. OCDE anticipează o creștere a PIB-ului real de 3,1% în 2024 și de 3,3% în 2025, sugerând o tendință ascendentă a economiei României. Reformele în curs, precum cele din domeniul pensiilor și alinierea vârstelor de pensionare conform noii legi a pensiilor, sunt așteptate să îmbunătățească viabilitatea financiară pe termen lung a sistemului de pensii. Mai mult, sectorul bancar este considerat sănătos de OCDE, care observă de asemenea implementarea de noi inițiative pentru eliminarea lacunelor fiscale și consolidarea aplicării legii.

Pentru a naviga cu succes prin aceste provocări, OCDE recomandă adoptarea unei serii de măsuri strategice. Menținerea unei politici monetare stricte pentru a asigura alinierea inflației la ținta Băncii Naționale a României este crucială. Se pune accent pe reducerea deficitului bugetar și pe continuarea consolidării bugetare, pentru a sincroniza politicile fiscale și monetare.

OCDE subliniază importanța stabilirii unui plan de consolidare fiscală pe termen mediu și a utilizării analizei cheltuielilor pentru a îmbunătăți eficiența guvernamentală. Este vital să se evite subminarea capacității administrației publice, mai ales în gestionarea creșterilor salariale în sectorul public, și să se continue eforturile de modernizare a administrației fiscale. Îmbunătățirea echității și eficienței sistemului fiscal, eliminarea excepțiilor fiscale sectoriale și extinderea bazei de TVA sunt, de asemenea, prioritare. În plus, implementarea rapidă și eficientă a fondurilor UE este esențială pentru stimularea productivității și îmbunătățirea nivelului de trai, în contextul tensiunilor geopolitice crescânde din regiune.

Problemele surprinse de OCDE: presiuni pe costuri, inflație ridicată și dezechilibre fiscale vor duce ca România să spere la ieșirea din deficit excesiv abia în 2027

Raportul a subliniat și faptul că până în 2025, creșterea indicelui principal al prețurilor de consum va încetini la 3,7%, aproape de partea superioară a țintelor BNR, situație care exacerbează riscurile deja existente, iar inflația s-ar putea menține la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp decât arată în present cele mai optimiste prognose. Mai mult, o posibilă majorare a TVA ar putea să facă mai mult rău decât bine, pe termen scurt.

„Progresul lent în corectarea dezechilibrelor fiscale ar putea contribui la deficite de cont curent mai mari și la o expansiune mai rapidă a datoriei publice a României. Într-o perioadă de creștere a ratelor dobânzii, acest lucru ar putea crește riscurile de ieșiri de capital destabilizatoare. O transpunere puternică a fondurilor UE în investiții ar stimula creșterea PIB-ului și ar îmbunătăți viitorul României. Este nevoie de prudență fiscală pentru a tempera cererea și a susține sustenabilitatea datoriei publice”, se mai arată în raportul OCDE

Studiul susține și că eforturile de consolidarea fiscală au încetinit, previziunile OCDE indicând un deficit bugetar al administrației publice de 6% din PIB în 2023, o îmbunătățire modestă față de poziția bugetară din 2022 (6,3 % din PIB). În anul 2024, deficitul bugetar ar urma să se reducă și mai mult, până la 5,8% din PIB. Noile angajamente de cheltuieli, în special cele legate de reformele sistemului de pensii, ar trebui să contribuie la menținerea unor deficite bugetare extinse în următorii ani, depășind pragurile compatibile cu stabilizarea poverii datoriei publice. „Acest lucru va împiedica România să iasă din procedura UE de deficit excesiv în 2024, așa cum se preconiza anterior. OCDE susține că proiecțiile fiscal publicate în bugetul anual din decembrie sugerează că ieșirea României din procedura de deficit excesiv – care necesită un deficit sub 3% din PIB – nu va avea loc până în 2027.″

Mai mult, potrivit unui rezumat al raportului întocmit de Economedia, accesarea de către România a fondurilor UE în cadrul PNRR ar putea fi redus dacă țara continuă să nu atingă obiectivele de deficit bugetar convenite cu Uniunea Europeană. Există și alte motive importante pentru corectarea dezechilibrelor bugetare. Reducerea deficitelor bugetare ar sprijini eforturile băncii centrale. Deficitele mai mici ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea în continuare a contului curent, ar stabiliza povara datoriei publice și ar contribui la constituirea unor amortizoare fiscale pentru viitoarele șocuri adverse. Un plan credibil pe termen mediu este necesar pentru a consolida echilibrele fiscale și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice ale României, notează raportul.

Conform sursei citate, prudența în stabilirea salariilor din sectorul public rămâne de asemenea importantă. Remunerarea angajaților are o pondere mare în consumul guvernamental din România (28% în 2021, față de media UE de 20%). În urma protestelor din 2023, guvernul a acordat profesorilor creșteri salariale mai mari decât cele planificate, lucrătorilor din sectorul sanitar și altor angajați din sectorul public. Acordarea în continuare de salarii mari în sectorul public ar putea lărgi deficitele bugetare, alimentând în același timp o inflație mai mare a salariilor din sectorul privat. O prioritate a reformei este de a face ca salariile din sectorul public stabilirea salariilor din sectorul public să fie mai prudentă din punct de vedere fiscal, mai echitabilă și mai previzibilă”.

Totodată, noile reforme ale sistemului de pensii sporesc presiunea fiscală pe termen scurt, dar ar trebui să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii, se mai arată în raport.

OCDE spune că trebuie să ne pregătim pentru impozitarea progresivă a salariilor

Specialiștii OCDE subliniază că România trebuie să obțină mai multe venituri fiscale și mai eficient decât în trecut. „Cu baze de impozitare înguste, subminate de evaziune, veniturile fiscale din România sunt scăzute în comparație cu cele internaționale. Impozite mai mari sunt necesare pentru a finanța prioritățile de cheltuieli emergente, menținând în același timp datoria publică gestionabilă”, arată raportul.

Astfel, pentru a limita impactul taxelor mai mari asupra creșterii economice, trebuie eliminate denaturările din actualul sistem fiscal din România. Pentru a încuraja ocuparea forței de muncă, trebuie reduse, de asemenea, sarcinile fiscale mari care apasă asupra lucrătorilor slab calificați și este necesară și îmbunătățirea colectării impozitelor prin modernizarea administrației fiscale

În acest context, impozitele pe venitul personal din România nu contribuie prea mult la reducerea inegalității veniturilor, conform OCDE. Contribuțiile obligatorii reprezintă o mare parte din veniturile guvernamentale (37,3 % din încasările fiscale în 2022). România aplică un impozit forfetar de 10 % pe veniturile personale provenite din salarii și din majoritatea surselor de venituri din capital. În timp ce rata impozitului pe venitul persoanelor fizice (PIT) din țară este scăzută, ratele contribuțiilor totale ale angajaților, care acoperă sănătatea (10%) și pensiile (25%), sunt mai mari decât în majoritatea țărilor OCDE.

„România ar trebui să înceapă să pregătească o tranziție treptată către o impozitare progresivă a salariilor, care să completeze reformele privind transferurile care vizează reducerea inegalității veniturilor”, arată, astfel, raportul.

Luca Niculescu: „Documentul va fi un ghid valoros pentru următorii doi ani”

Luca Niculescu, coordonatorul naţional pentru aderarea României la OCDE, a declarat marţi că Studiul Economic 2024 constată „progrese numeroase" în cazul ţării noastre. Acesta a precizat că lansarea acestui document reprezintă un moment important în drumul României către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

„Ne alăturăm, astfel, unui exerciţiu emblematic al organizaţiei şi anume aceste studii economice. Toţi membrii OCDE beneficiază, la fiecare doi ani, de câte un studiu economic, care reprezintă o imagine a economiei şi a societăţii, măsoară progresele făcute de la studiul precedent - şi am văzut că există şi în cazul României progrese numeroase - şi apoi elaborează recomandări bazate pe date şi pe cele mai bune practici internaţionale. Pentru fiecare stat, aceste studii reprezintă o oportunitate excelentă pentru a-şi îmbunătăţi politicile în beneficiul cetăţenilor. Chiar în motto-ul OCDE despre asta este vorba: politici mai bune pentru vieţi mai bune", a afirmat Luca Niculescu, în cadrul evenimentului de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, desfăşurat la Palatul Victoria.

Luca Niculescu a menţionat că studiul reprezintă rezultatul unui dialog „intens" purtat pe parcursul multor luni între reprezentanţii OCDE şi experţii români din numeroase ministere şi instituţii.

„A fost un flux continuu de informaţii, un efort meticulos, esenţial în elaborarea acestui document care va fi un ghid valoros pentru următorii doi ani. (...) Vă promit că, în următorii ani, efortul va fi cel puţin la fel de intens; în următorii doi ani, pentru că domnul prim-ministru tocmai ne-a fixat o ţintă pentru aderare. Dar la capătul drumului ne aşteaptă tocmai această aderare la această organizaţie extraordinară, care nu este extraordinară doar pentru că în OCDE se află statele cel mai dezvoltate din lume, democraţiile cele mai avansate, ci pentru că este şi o organizaţie în care se gândeşte mult şi se şi acţionează. Este un think tank şi un do tank, în acelaşi timp. Deci, acţionează cu mult sens în beneficiul oamenilor", a continuat acesta.

În prezent, România se află în plin proces de aderare la OCDE, fiind evaluată în cadrul a 26 de comitete sectoriale ale organizaţiei conform Foii de parcurs ce stabileşte termenii şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...