Drumurile morții din România. Cum poți să dai cu mașina într-o groapă în București și să mori la Ploiești FOTO

Vineri, 25 Noiembrie 2022, ora 03:00 13748 citiri
Accident rutier în sensul giratoriu care face ieșirea de pe Varianta Ocolitoare Bacău (A7) pe DN 2 (E 85) FOTO / DRDP IASI

România este ”campioana” Europei la morți pe șosele, lucru deja știut și devenit un clișeu și pentru politicieni. Cele mai multe astfel de tragedii se produc din vina șoferilor, susțin statisticile.

Aceștia conduc cu viteză prea mare sau nu respectă indicatoarele ori adorm la volan. Sunt câteva cazuri care s-ar produce din cauza infrastructurii proaste, a drumurilor pline de gropi și denivelări, a lipsei marcajelor rutiere sau a elementelor de siguranță.

Cum murim din cauza infrastructurii rutiere și dăm vina pe șoferi

Dar dacă un autovehicul iese în afara carosabilului, se răstoarnă, iar pasagerii mor, într-o noapte cețoasă, vina nu este a administratorului de drum, nici a poliției, ci doar a șoferului care nu a adaptat viteza la condițiile de drum și meteo.

Într-un interviu acordat Ziare.com, Alex Vîlvoi, președintele Asociației România Fără Gropi, a explicat că, ”în statistica oficială a poliției rutiere care ulterior a fost introdusă și în Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2016-2020 impactul infrastructurii rutiere în ponderea accidentelor rutiere grave este de doar 0,2%. Adică aproximativ 16 din totalul accidentelor grave produse într-un an în România”. Iar în România se produc anual aproximativ 10.000 de accidente grave.

De ce avem doar atât de puține accidente din cauza gropilor trecute în statistici? ”Sintagma viteza neadaptată la condițiile de drum nu există la capitolul sancțiuni în Codul rutier și nu poți să amendezi ceva ce nu există. Când se întâmplă un accident mergi pe cauzele care se regăsesc în sancțiuni”, a mai spus Alex Vîlvoi.

În realitate ar fi exact chiar aceasta ar fi cea mai mare cauză generatoare de accidente rutiere.

Captură Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2016-2020 Sursa: Alex Vîlvoi

Probleme grave sunt și în orașe, unde ne-am aștepta ca autoritățile să gestioneze mai bine siguranța traficului. Și acolo gropile, marcajele, indicatoarele, le dau bătăi de cap participanților la trafic. Unde mai punem că mașinile rulate pe străzile denivelate și pline de gropi se defectează mai repede, iar problemele nu sunt ușor vizibile. Astfel că se poate strica periculos de rău chiar când teoretic nu ar avea un factor care să ducă la acest rezultat.

Direcția sau frânele ar putea să nu mai funcționeze aparent fără niciun motiv la luni de zile după ce mașina respectivă a lovit marginile unei gropi în carosabil, de exemplu.

”Problemele din orașe sunt unele ascunse de fapt. Intrând cu mașina în gropi, este afectată buna funcționare a acesteia, chiar dacă nu se vede pe moment. Sunt probleme care sunt destul de greu de identificat imediat. ITP-ul se face la doi ani de zile, astfel că se constată mai greu problemele mașinii. Nici verificarea din 6 în 6 luni nu este o soluție, de altfel.

Pe de altă parte, o altă problemă mare, în orașe, pe lângă gropi, este lipsa marcajelor mai ales la trecerile de pietoni, mai sunt indicatoarele ascunse după diverse lucruri, de la pomi netoaletați până la reclame”, a mai spus reprezentantul Asociației România Fără Gropi.

Potrivit lui Alex Vîlvoi, sunt situații în care putem afirma că o groapă din București poate să ucidă un om la zeci sau sute kilometri distanță.

Drumurile naționale cele mai criminogene

Din statistici reiese că, cele mai criminale drumuri din țară sunt DN2, DN1 și DN6, urmate de DN5 și DN7, în ordinea aceasta.

Ministerul Transporturilor

Ce se întâmplă pe aceste drumuri?

”DN2 este periculos în principal din cauza absenței parapetului de pe mijloc și a acelei jumătăți de bandă care de fapt este acostament consolidat și este ilegal să se circule pe el.

Pe DN6 se face aceeași prostie în momentul de față la intrarea în Alexandria dinspre București, adică se lărgește drumul cu o jumătate de bandă. Se știe că nu este soluția bună, deși s-au văzut efectele criminale în atâția ani, iar acum, din 2020 se repetă aceeași prostie. Noi reușisem să stopăm puțin lucrurile dar am trecut în urmă cu o săptămână prin zonă și am văzut că s-au reluat lucrările.

Pe DN1 se produc multe accidente acolo unde nu sunt parapete pe axul drumului, unde sunt curbe periculoase, sunt zone unde lipsesc marcajele sunt intersecții neiluminate public”, a explicat specialistul în infrastructură.

Pe de altă parte, DN1, considerat până acum câțiva ani cel mai periculos drum, nu mai este campion la morți pe șosele. S-a întâmplat de când s-a reușit montarea parapetului pe axul drumului de la ieșirea din București până la Ploiești, apoi s-a continuat mai departe spre stațiuni.

Pe celelalte două drumuri, DN5 și DN7 sunt lucrări de montare a elementelor de siguranță rutieră.

”Dar DN 6 va urca pe locul 2, chiar în unul maxim doi ani”, a mai spus expertul.

Ce soluții ar fi ca în România să nu se mai moară masiv pe șosele

Potrivit lui Alex Vîlvoi, ”prima soluție, pe drumurile naționale ar fi lărgirea la două benzi pe sens acolo unde este o bandă și jumătate (există spațiu suficient)și montarea parapetelor pe mijloc. Apoi curbele ar trebui să fie bine semnalizate și să aibă, la fel, parapet pe mijloc. Intersecțiile să fie iluminate. Și, nu în ultimul rând, toate drumurile să fie cu marcaj atât pe axul drumului cât și cel de pe margine, de delimitare a carosabilului care este foarte important pe timp de ceață”.

Însă mai avem câteva zile până vine iarna, iar multe drumuri se vor transforma din nou în patinoare, dacă vremea nu va ține cu noi. Numai că pe lângă deszăpezirea pe care o fac drumarii cu utilajele, aceste pericole ar fi trebuit prevenite mai demult.

”Avem o constantă aici. Autoritățile vor fi din nou luate prin surprindere, atât că avem norocul, în ultimii ani că nu prea mai ninge. Soluția pentru deszăpeziri ar fi în primul rând prevenția: perdelele forestiere. Este de câțiva ani Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție. Acestea sunt utile nu numai pentru evitarea înzăpezirii drumurilor că și a prevenirii intrării prafului de pe câmp în localități și a procesului de deșertificare”, a mai spus Alex Vîlvoi.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com