Turcul care în 2015 a ucis un polițist de la Rutieră, după ce s-a urcat la volan beat și l-a lovit intenționat cu mașina pe agent, vrea modificarea regimului de detenție la cinci ani de la începerea executării pedepsei de 23 de ani de pușcărie. Abdullah Atas – supranumit „regele veiozelor” înainte de comiterea faptei – a depus două cereri prin care solicită un regim de executare mai blând.
Cele două cereri depuse de Abdullah Atas pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 au același obiect, anume „plângere conform art. 39 din Legea 254/2013”. Ambele au fost înregistrate pe data de 6 iunie, dar au primit două termene diferite: pe 24, respectiv 29 iunie.
Vineri seară, instanța a respins una dintre cereri, iar decizia este definitivă, deoarece vine ca o confirmare a soluției date de judecătorul de supraveghere de la Penitenciarul Rahova.
„În baza art. 39-40 din Legea nr. 254/2013 respinge ca inadmisibilă contestaţia formulată de petentul condamnat Atas Abdullah împotriva Încheierii nr. 762/2022 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Rahova. În baza art. 275 alin. (2) C.pr.pen. obligă petentul la plata sumei de 200 de lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Definitivă”, se arată în minuta instanței.
Reamintim că omul de afaceri Abdullah Atas a fost judecat după ce, beat fiind, a intrat intenţionat cu maşina în poliţistul Gheorghe Ionescu pe data de 2 august 2015, acesta murind la spital.
În primă instanţă, în iulie 2017, Abdullah Atas a primit o pedeapsă cu închisoarea de 23 de ani şi 6 luni, iar în apel pedeapsa i-a fost scăzută la 22 de ani și 10 luni. Decizia definitivă a foost luată de Curtea de Apel București pe data de 19 decembrie 2017.
Articolul 39 din Legea 254/2013 pe care sunt întemeiate cele două plângeri ale lui Abdullah Atas se referă la regimurile de executare a pedepselor privative de libertate.
Potrivit normei citate, regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileşte de către comisia prevăzută la art. 32 la prima întrunire a acesteia, după terminarea perioadei de carantină şi observare sau după aplicarea regimului provizoriu.
Împotriva modului de stabilire a regimului de executare, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate.
Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul.
Conform anchetatorilor, accidentul în urma căruia poliţistul Gheorghe Ionescu a murit s-a produs în 2 august 2015, în jurul orei 03.30, în zona intersecţiei străzii Nicolae Caramfil cu Şoseaua Pipera, unde acesta se afla împreună cu alţi agenţi de la Brigada Rutieră a Capitalei, pentru un control în trafic.
Poliţistul i-a făcut semn lui Abdullah Atas să oprească maşina pe care o conducea, omul de afaceri turc a încetinit, dar când a ajuns în dreptul lui Gheorghe Ionescu, a accelerat şi l-a lovit.
Gheorghe Ionescu a fost târât pe capotă pe o distanţă de aproximativ 350 de metri, apoi a fost aruncat pe şosea la 10 metri.
„Cu victima pe capotă şi circulând cu viteză excesivă, inculpatul a parcurs distanţa de aproximativ 350 m după care a efectuat viraje succesive stânga- dreapta în urma cărora victima a fost proiectată pe spaţiul carosabil şi a suferit leziuni traumatice care au dus la moartea acesteia, la data de 21 august 2015. După proiectarea lucrătorului de poliţie, inculpatul Atas Abdullah şi-a continuat deplasarea aproximativ 2,8 kilometri, iar la intersecţia şoseaua Pipera- şoseaua Bucureşti Nord a pierdut controlul autovehiculului şi a părăsit spaţiul carosabil, fiind proiectat în gardul ce împrejmuieşte un imobil”, se arată în rechizitoriu.
Anchetatorii au stabilit că omul de afaceri turc consumase băuturi alcoolice într-un club din Capitală şi avea, la momentul producerii accidentului rutier, o alcoolemie 1,95- 2.00 la mie.
Pe 21 august 2015, poliţistul Gheorghe Ionescu a murit la spital, după aproximativ trei săptămâni de la accident.