O saptamana de foc pentru Justitie, cu Guvernul Dancila si CCR in rolurile principale: Ordonanta de urgenta, suspendare sau repliere?

Luni, 16 Iulie 2018, ora 12:23
14544 citiri
O saptamana de foc pentru Justitie, cu Guvernul Dancila si CCR in rolurile principale: Ordonanta de urgenta, suspendare sau repliere?
Fotomontaj Ziare.com

In ciuda criticilor dure formulate de expertii Comisiei de la Venetia la modificarile operate de Parlamentul Romaniei in cazul Legilor Justitiei, este greu de crezut ca tavalugul mai poate fi oprit inainte de a produce efecte negative. Ce se mai poate intampla, totusi?

Solutii ar exista doar daca majoritatea parlamentara PSD-ALDE sustinuta de UDMR si apropiatii actualei Puteri ar da dovada de colaborare institutionala loiala cu forurile europene. Insa nu e cazul, dovada declaratiile belicoase date de liderii de la Bucuresti in legatura cu opinia preliminara a Comisiei de la Venetia, data publicitatii vineri.

In acest moment, cele 3 legi ale Justitiei sunt in faze procedurale diferite. Legea 304/2004, privind organizarea judiciara, este in stadiul cel mai avansat. Joi, cu o zi inainte de comunicatul Comisiei de la Venetia, CCR a respins si ultima sesizare a presedintelui Iohannis pe aceasta lege.

Dupa ce Parlamentul a respins cererile de reexaminare formulate de seful statului, iar CCR a respins sesizarile presedintelui si Opozitiei, legea ajunge la Cotroceni si presedintele Iohannis trebuie sa o promulge in decurs de 20 de zile, pentru ca altfel ar incalca Constitutia.

Judecatorul Cristi Danilet, fost membru al CSM, a scris pe Facebook ca o alta varianta ar fi ca initiatorii sa isi retraga proiectul, ceea ce este greu de crezut, date fiind reactiile liderilor Puterii in fata argumentelor Comisiei de la Venetia (CV).

Prin urmare, modificarile la Legea 304/2004 vor intra in vigoare, urmand ca, eventual, ele sa fie puse in acord cu recomandarile CV de o alta majoritate parlamentara, fie prin lege, fie chiar prin ordonanta de urgenta.

In ceea ce priveste modificarile facute de Parlament la Legea 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, acestea pot fi contestate la CCR de presedintele Iohannis, pentru punerea lor in acord cu aspectele semnalate vineri de CV, dar nu numai. Ramane de vazut insa cum se va raporta Curtea Constitutionala la opinia preliminara a Comisiei de la Venetia.

Iar acest lucru se va vedea chiar in zilele urmatoare, cand CCR va dezbate si va lua o decizie in privinta sesizarilor depuse de Opozitie si de presedinte la cea de a treia dintre Legile Justitiei, care modifica Legea 317/2004, privind organizarea CSM. Cele doua sesizari au primit termen marti, 17 iulie.

Daca judecatorii constitutionali vor tine cont de opinia preliminara a Comisiei de la Venetia, e posibil ca aceste doua legi sa se intoarca in Parlament pentru corectarea articolelor eventual declarate neconstitutionale. O alta varianta posibila ar fi aceea ca judecatorii CCR sa amane luarea unei decizii pana dupa ce Comisia de la Venetia ar formaliza in plenul din octombrie punctul sau de vedere exprimat vineri. Aceasta varianta este insa improbabila, tinand cont de atitudinea ingaduitoare avuta de CCR in fata abuzurilor actualei Puteri, lucru sugerat si in opinia preliminara a Comisiei de la Venetia.

Si modificarile facute in Parlament la Codurile Penale sunt tot pe masa Curtii Constitutionale.

Sesizarile depuse de Inalta Curte si partidele de opozitie pe Codul de Procedura Penala au primit termen joi, 18 iulie, in timp ce sesizarea presedintelui Iohannis va fi dezbatuta pe 25 septembrie.

Consiliul Europei a cerut Romaniei sa nu modifice Codurile Penale fara avizul Comisiei de la Venetia, care este asteptat in 19 octombrie.

In cazul Codurilor Penale, Comisia de la Venetia a fost sesizata chiar de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Pentru Codul Penal, sesizarile depuse de Inalta Curte si de partidele de Opozitie au primit termen pe 17 septembrie. Forumul Judecatorilor i-a cerut si presedintelui Iohannis sa sesizeze Curtea pe Codul Penal, atragand atentia asupra faptului ca trei dintre deputatii care au votat proiectul nu ar avea dreptul sa mai fie in Parlament.

Situatia legilor fundamentale ale Justitiei este asadar extrem de complicata, iar batalia pentru modificarea lor in sensul dorit de Liviu Dragnea si apropiatii lui inca se duce, fiind greu de spus cine va iesi invingator la final si daca victoria va fi totala sau doar partiala.

Solutii de forta

In acest context, si pentru ca presedintele PSD este interesat direct de rezolvarea cat mai grabnica si definitiva a situatiei dupa ce a fost condamnat in prima instanta la trei ani si jumatate de inchisoare cu executare in dosarul Bombonica, in mass-media se vorbeste tot mai insistent despre posibilitatea ca majoritatea PSD-ALDE sa apeleze si la solutia de forta majora numita "ordonanta de urgenta".

Astfel, dupa modelul OUG 13 care a scos sute de mii de romani in strada, Guvernul Dancila ar putea sa dea saptamana aceasta fie o ordonanta pentru gratierea si amnisterea unor fapte, care sa o includa si pe cea comisa de Liviu Dragnea, fie o ordonanta de urgenta care sa grabeasca intrarea in vigoare a Codurilor Penale.

Fostul ministru al Justitiei Florin Iordache, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, a declarat vineri pentru Ziare.com ca "Guvernul poate face orice" in aceasta privinta, la Parlament fiind creat cadrul legal convenabil.

Citeste mai multe despre: Florin Iordache nu exclude modificarea Codurilor Penale prin ordonanta de urgenta: Guvernul poate face orice

Daca asemenea ordonante de urgenta ar intra in vigoare fie si pentru cateva minute, multi dintre politicienii condamnati, printre care si Liviu Dragnea, ar scapa definitiv, pentru ca li s-ar aplica legea penala mai favorabila.

Totusi, ordonantele de urgenta trebuie sa aiba o serie de avize, printre care si cel al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), consultativ, dar obligatoriu. Cu toate acestea, nu trebuie sa uitam ca in cazul adoptarii OUG 13 fostul ministru Iordache nu a mai asteptat avizul final al CSM, iar celebra ordonanta a fost adoptata la miez de noapte fara el.

Despre solutii de forta se vorbeste si in privinta celeilalte tabere, a celor care contesta modificarile facute la Legile Justitiei si la Codurile Penale.

Sedinta de guvern a fost devansata pentru ziua de marti, iar ministrul Tudorel Toader a fost vazut luni dimineata intrand la Palatul Victoria pentru o intalnire cu premierul Dancila.

Ministrul Justitiei are un rol cheie in asemenea proceduri si, conform unor surse, Tudorel Toader si-ar fi delegat atributiile secretarului de stat Mariana Mot, cunoscuta in presa ca o apropiata a PSD.

Astfel, unii analisti anticipeaza ca ordinea de zi a sedintei de guvern de saptamana aceasta ar putea fi suplimentata cu OUG-urile mult dorite de politicienii care au probleme penale.

In aceste conditii, se vorbeste si despre posibilitatea ca presedintele Iohannis sa vina si sa prezideze sedinta de guvern, asa cum s-a intamplat in 2017, cand a blocat OUG 13. Insa, conform art 87 din Constitutie, presedintele nu poate participa la sedinta Executivului decat daca "se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii".

Este foarte greu de crezut ca Viorica Dancila il va invita pe Klaus Iohannis la sedinta de guvern, asa cum a facut Sorin Grindeanu in 2017, tinand cont de relatiile institutionale aproape inexistente intre cei doi in ultimele luni, premierul refuzand cu obstinatie sa participe la ceremoniile de la Cotroceni sau la festivitatile prilejuite de zilele nationale ale SUA si ale Frantei, unde s-ar fi putut intalni cu seful statului.

O alta solutie de forta despre care se speculeaza in mass-media ar fi aceea ca presedintele Iohannis sa o suspende pe Viorica Dancila, in virtutea atributiilor sale si tinand cont de dosarul deschis la DIICOT pe numele premierului sub acuzatia de inalta tradare.

Calin Popescu Tariceanu a comentat duminica seara aceasta posibilitate sustinand ca, daca ar lua o asemenea decizie, presedintele ar da o "lovitura de stat", lucru care "se practica in tarile din lumea a treia". Intr-o asemenea situatie, cel mai probabil majoritatea PSD-ALDE ar recurge la suspendarea presedintelui Iohannis, care ar fi inlaturat de la Palatul Cotroceni in foarte scurt timp, locul sau fiind luat chiar de Tariceanu. In calitate de interimar, acesta ar putea semna toate actele pe care Klaus Iohannis refuza sa le semneze la ora actuala.

Acestea fiind datele, premierul Viorica Dancila si presedintele CCR, Valer Dorneanu, vor juca rolurile decisive pe scena politica in aceasta saptamana. Va tine cont Curtea Constitutionala de punctul de vedere exprimat de Comisia de la Venetia? Va adopta Guvernul Dancila ordonantele de urgenta care i-ar scapa pe politicienii cu probleme in justitie? Sau batalia decisiva va fi amanata pana la toamna?

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#legile Justitiei CCR Comisia Venetia , #premier
Comentarii