Efectele pe termen lung ale guvernarii Dancila

Chiar daca, incepand de maine, s-ar revizui prevederile nocive din OUG 114, s-ar anula split TVA-ul si s-ar elimina supraimpozitarea contractelor de munca part-time, nu am scapa atat de usor de efectele guvernarii din ultimii ani.

Masurile si modul de guvernare practicat de Dragnea, Valcov, Teodorovici si Dancila lasa urme adanci asupra economiei romanesti, care nu pot fi eliminate dintr-o data. Dintre acestea, impredictibilitatea, neincrederea si perceptia de incompetenta la varful administratiei publice nu se pot sterge cu buretele imediat dupa plecarea lui Dancila.

Impredictibilitate

Din pacate, actualul guvern ne-a obisnuit cu schimbarea. Conform CNIPMMR, in 2018, au avut loc 169 modificari in Codul Fiscal si au fost introduse 266 noi prevederi fiscale pentru intreprinzatori. Si Codul Fiscal nu a fost singurul act normativ facut franjuri de guvernanti. Conform aceleiasi surse, anul trecut au fost adoptate 1.506 acte normative (legi, ordonante, ordonante de urgenta si hotarari de guvern), dintre care nu mai putin de 114 Ordonante de Urgenta. Credeti ca sunt putine? Prin comparatie, Guvernul Ponta a dat doar 52 de ordonante de urgenta in 2015. Adica, mai putin de jumatate decat cele emise de Guvernul Dancila in 2018.

Si asta nu e tot. S-au schimbat ministrii mai des decat anotimpurile. Imi spunea un reprezentant al unei organizatii internationale ca pur si simplu nu mai stie cu ce ministru sa mai vorbeasca. Pana a reusit sa ajunga la ministru si sa expuna o problema, s-a schimbat ministrul si a trebuit sa o ia de la capat. Doar la Finante am schimbat trei ministri, in mai putin de trei ani: Stefan, Misa si Teodorovici. In aceeasi perioada, la Economie au fost sase: Petrescu, Tudose, Fifor, Simon, Andrusca si Badalau. La Transporturi au fost patru ministri in cadrul a cinci schimbari (unul dintre ei a fost numit de doua ori): Cuc, Stroe, Sova, Plumb si Cuc din nou.

Daca credeti ca doar mi se pare mie ca sunt anormale aceste schimbari frecvente, puteti sa cititi analiza "Instabilitate guvernamentala cronica", realizata de Daniel Buti pentru 9 state europene despre guvernul central. Buti concluzioneaza ca Romania are gradul cel mai mare de instabilitate ministeriala dintre tarile studiate. Si, mai grav de atat, din 2010 observa o accentuare a instabilitatii in tara noastra. Deci, este evident ca mergem in directia gresita.

Orice ministru are nevoie de timp de acomodare inainte de a se apuca de treaba. Mai intai, trebuie sa inteleaga cum functioneaza lucrurile in ministerul pe care il conduce, apoi sa aiba timp sa isi puna in practica ideile. Daca sta doar cateva luni, e ca si cum nu ar fi fost ministru deloc. Ca sa nu mai spun ca personalul din minister nu il va baga in seama, daca se zvoneste din start ca "seful va rezista doar cateva luni".

Si, nu in ultimul rand, este important pentru Romania ca acesti ministri sa stea destul de mult in functie ca sa isi poata crea relatii internationale pe care sa le poata folosi pentru a promova interesele tarii. In cateva luni, un ministru nici nu are timp sa isi intalneasca omologii din tarile importante, cu atat mai putin sa isi creeze relatii de substanta.

Pentru a ameliora situatia, noul guvern trebuie sa lase Codul Fiscal neatins o perioada dupa ce repara marile erori ale guvernarii Dancila, precum Ordonanta 114 si impozitarea contractelor part-time. Orice culoare va avea urmatorul guvern, ar fi bine ca el sa reziste pana la alegerile parlamentare din 2020, ca sa aiba timp sa faca ceva. Noul premier, indiferent cine va fi, trebuie sa fie mai intelept decat predecesorii sai si sa acorde timp ministrilor sai sa se acomodeze si sa implementeze masuri bune pentru tara, nu doar sa bifeze functia de ministru in CV.

Neincredere

Cineva imi spunea odata ca: "Increderea e ca un ou: odata spart, nu poate fi pus la loc". Increderea in Guvern s-a erodat in timp, ca urmare a multor masuri neanuntate si nocive, precum Ordonanta 114. Pe buna dreptate, intr-un recent barometru INSCOP, doar 12,6% dintre romanii intrebati au raspuns ca au multa sau foarte multa incredere in Guvern. In comparatie, in acelasi sondaj, 64% au raspuns ca au multa sau foarte multa incredere in armata, 55% in biserica, 33% in presa si 33% in politie.

Fostul presedinte american Barack Obama spunea ca "Daca oamenii nu pot avea incredere in guvernul lor pentru a face treaba pentru care exista - pentru a-i proteja si a promova bunastarea - totul e pierdut". Probabil avea dreptate. Neincrederea s-a generalizat. Intr-un studiu FIC (Foreign Investment Council) din septembrie 2019, 42,2% dintre investitorii straini din Romania spuneau ca au putina incredere in mediul de business romanesc.

Neincrederea provocata in mediul extern se vede foarte clar si prin dobanzile uriase pe care le plateste tara noastra pentru finantarea datoriei publice. Conform publicatiei Profit.ro, Guvernul roman se imprumuta de doua ori mai scump, comparativ cu vechii nostri, Polonia si Ungaria, potrivit dobanzilor la 10 ani. Asta inseamna ca investitorii straini nu au incredere ca tara noastra isi poate plati datoriile la timp si, implicit, ca nu au incredere in politicile economice ale guvernului.

Increderea se pierde usor si se castiga greu. Pe termen scurt, noul Executiv trebuie sa mentina tinta de deficit bugetar si sa reduca deficitul de cont curent pentru a recastiga increderea investitorilor straini care ne finanteaza datoria publica.

Incompetenta de la varful administratiei

Guvernul Dancila lasa in urma trista impresie ca oricine, indiferent de cat de putin educat sau calificat este, poate fi ministru sau prim-ministru in Romania. Masurile pompieristice luate de persoane fara nicio legatura cu domeniul pe care il gestioneaza au decredibilizat total functia executiva.

Daniel Daianu, membru al Academiei Romane si Presedintele Consiliului Fiscal, declara recent la un post de televiziune: "Anul 2019, in opinia mea, este o marturie asupra unui grad de nepricepere la nivel inalt in a croi politica macroeconomica si ma refer, in special, la prerogative ale Guvernului care pericliteaza stabilitatea economica la nivelul tarii si cu o mare eroare, adica OUG 114/2018". Domnul Daianu a fost delicat. Adevarul e ca am avut in ultima perioada niste ministri total nepregatiti pentru astfel de functii.

Iata ce regres am inregistrat in ultimii 100 de ani: La 1 Decembrie 1918, la momentul Marii Uniri, prim-ministru era Ion I.C. Bratianu. In 2018, Guvernul era condus de Viorica Dancila. Bratianu a fost sef al Executivului de cinci ori, ministru al apararii, afacerilor externe si al internelor, in timp ce Dancila a fost doar europarlamenar si apropiata a lui Liviu Dragnea.

In urma cu 100 de ani, ministrul de interne era Gheorghe Gh. Marzescu. La 1 Decembrie 2018, la Interne era Carmen Dan. Marzescu este cunoscut pentru elaborarea actului normativ care scotea in afara legii Partidul Comunist din Romania. Carmen Dan e un alt politician apropiat de Liviu Dragnea, fara multe alte realizari in CV, dar cunoscuta pentru implicarea in interventia in forta la mitingul din 10 august.

Titularul Ministerului Lucrarilor Publice (acum Transporturi) era in 1918 Anghel Saligny. 1 decembrie 2018 ne-a prins fara ministru la Transporturi si cu o propunere inaintata de PSD in persoana lui Mircea Draghici, trezorierul PSD. Saligny a fost un ilustru inginer roman, in timp ce Draghici este un personaj care este trimis in judecata DNA pentru delapidare.

"Fara penali in functii publice" e un slogan care a prins bine in randul populatiei. Cred ca la fel de important ar fi sa promovam si sa aplicam sintagma "Doar profesionisti in functii publice". Altfel, nu mai iesim din groapa in care ne lasa Dancila si nu vom avea nicio sansa sa recuperam decalajul dintre Romania si tarile mai dezvoltate din UE.

Dr. Ioana Petrescu este consultant international pe probleme de administratie publica si directorul Centrului de Leadership si Inovare la SNSPA, fost ministru de finante si fost cadru didactic la Universitatea Maryland, College Park.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Scenariu-bombă în coaliție. Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu înainte de depunerea candidaturii ar fi deja stabilită SURSE

Cătălin Cîrstoiu va lămuri totul în legătură cu candidatura sa la Primăria Capitalei într-o conferința de presă, este mesajul public al coaliției PSD-PNL. În spatele ușilor,...

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...