Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Stiri > jurnalist extradare Turcia
A   A   A

Cine e Fethullah Gulen, dusmanul de moarte al lui Erdogan si care e legatura cu jurnalistul pentru care Turcia cere extradarea Interviu

Cine e Fethullah Gulen, dusmanul de moarte al lui Erdogan si care e legatura cu jurnalistul pentru care Turcia cere extradarea Interviu
Foto: Facebook/Mircea Cartarescu
In cazul in care autoritatile romane vor da curs cererii lui Erdogan, de a-l extrada pe jurnalistul turc Kamil Demirkaya, pe acesta il va astepta tortura in cel mai rau caz, si moartea in cel mai bun caz. Un raspuns brutal, asa cum arata situatia in Turcia de astazi, unde frica si deznadejdea sunt gestionate de un regim politic autoritar.

Odata cu ziua de 15 iulie 2016, viata in Turcia s-a schimbat radical: toti cei care i s-au opus lui Erdogan - scriitori, jurnalisti, activisti, adepti ai lui Fethullah Gulen - au ajuns in inchisori, unde, spun marturiile, au fost crunt torturati.

Ce s-a intamplat insa in Turcia? Cum a ajuns Fethullah Gulen, candva prieten al lui Erdogan, dusmanul absolut, iar toti cei care s-au asociat cu el sa fie vanati? Despre contextul cererii de extradare pe care regimul de la Ankara a facut-o Bucurestiului am vorbit cu Fatma Yilmaz, specialist in drepturile si libertatile minoritatilor, doctorand la SNSPA, interesele de cercetare vizand musulmanii, in special femeile musulmane din Europa.
Fatma Yilmaz, o intrebare simpla: ce se intampla in Turcia, zilele acestea, din punctul de vedere al libertatii si drepturilor democratice?

O intrebare simpla, dar cu un raspuns atat de dureros: Turcia este exact acolo unde nu merita ca tara, ca entitate politica, ca societate, sa fie. Este intr-o perioada in care libertatea e definita in termenii aroganti si puternic sfasietori ai regimului de la Ankara, intr-o negura in care drepturi inseamna doar adularea lui Erdogan, in care libertatea inseamna un teritoriu marcat al exprimarii si gandirii, inseamna umilinta cetatenilor, nu a tuturor, Erdogan inca se bucura de simpatie, inseamna frica, deznadejde, dar si multa putere de a apara cu ultimele resurse sperantele a generatii intregi de republicani democrati care au crezut in democratie si valorile sale.
Punctul de cotitura - sau cel care s-a vazut, cel putin - a fost tentativa esuata de lovitura de stat. Autoritatile de la Ankara au dat vina pe Fethullah Gulen, care traieste in SUA. Cine este Fethullah Gulen? Stiu ca a fost o vreme cand mergea umar cu umar cu Erdogan.

Gulen este in primul rand un ganditor, un intelectual instruit, dar si autodidact, in special pe filosofie islamica si exegeza coranica, dar, deloc paradoxal, un conservator - in sensul conceptului politic european de conservatorism.

Provine din zona anatoliana a Turciei, zona ce revine ca un leitmotiv in scrierile sale, alaturi de imaginea mamei, care il marcheaza puternic.

Din zona aceasta provine profundul sau atasament fata de valorile morale ale islamului sufit si fata de educatie. Dar Gulen nu este doar un om al exprimarii soft in mediul social. Este un lider religios asumat care a dat contemporaneitatii una dintre cele mai mari miscari sociale din lumea islamica - Miscarea Hizmet, inspirata de filosoful Bediuzaman Nursi, un proeminent filosof islamic kurdo-turc.
Gulen mai este si un lider de opinie cu foarte multa influenta, opinii care sunt supuse atent reflectiei, dar si sustinerii unor oameni politici, judecatori, procurori, intelectuali, profesori, oameni de afaceri, de arta, cultura etc. Islamul sau este unul al dialogului si al tolerantei, cu mentiunea ca in ceea ce priveste drepturile si libertatile femeilor ramane pe o pozitie a "patriarhului ocrotitor", pozitie care poate fi criticata, dar care nu arata deloc ca cea a adversarului sau, Recep Tayyip Erdogan.

Si chiar daca nu este asumat, Gulen este si un lider politic. Opinia sa politica, preferintele sale politice au asigurat trei victorii electorale partidului AKP, au modelat in Turcia sustinerea pentru actualul presedinte in perioada in care Gulen si Erdogan erau prieteni.
"Prietenia" aceasta trebuie citita cu nuantele respective si inteleasa in cheia ajutorului reciproc, dar si intr-un context mai larg, si anume, in contextul ascensiunii islamului politic si al manifestarii cu violenta al acestuia in spatiul public.

Mai mult decat atat, foarte important, prietenia lor trebuie inteleasa in contextul dihotomiei dintre stat si societate din Turcia anilor '80-'90, perioada in care societatea turca a fost caracterizata de decalajul dintre centru si periferie.

Elita politica occidentalizata nu a avut nicio simpatie fata de periferie si, mai mult decat atat, masurile lor au fost unele profund sfidatoare. Desi decalajul central-periferic s-a diminuat treptat, distanta dintre elita kemalista occidentalizata si masele marginalizate a persistat pentru o perioada mai lunga de timp.
Recent, actorii islamici - printre care miscarea Hizmet sau islamul reprezentat de Erdogan (venit pe filiera salafita) - au devenit mai vocali in cererea lor de recunoastere a modurilor de viata bazate pe credinta si conservatoare moral, privite de sus de catre elita occidentalizata.

Pana cand actorii islamici au inceput sa conteste normele acceptate, elita secularista a pretins ca are un monopol asupra educatiei, pietelor, corporatiilor, mass-media, societatii civile, nationalismului (chiar si a patriotismului) si a politicii in general in special.

Pretentia secularilor a domnit pana cand actorii islamici moderati au acumulat putere sociala, economica si intelectuala si au aparut ca o forta sociala pro-occidentala si secularizata.
De aici incepe un lung dum al coalizarilor, al contractiilor sociale, al alunecarii populatiei pe o panta tot mai lipsita de nuante si pluralism.

Dupa un succes evident al charismaticului lider Erdogan, acesta se vede nevoit sa apeleze la masele educate si pregatite ale miscarii guleniste pentru a popula aparatul birocratic ocupat de laici.

Cadrele pregatite de Gulen sunt profesori instruiti in scoli cu o curicula occidentala, sunt adepti ai birocratiilor si institutiilor occidentale, sunt administratori instruiti care au accesat prin intermediul lui Erdogan cele mai inalte functii in ministere precum Aparare, Justitie, Interne etc.

Cum s-a produs despartirea dintre cei doi si ce a insemnat asta pentru felul in care Erdogan isi proiecteaza puterea?
In termenii stiintelor politice avem un singur raspuns, desi, si aici, avem nevoie de nuante: accesul la putere! Or, puterea este intotdeauna insuficienta.

Mai mult decat atat, daca islamul lui Gulen este unul cu rezonante mistice sau care tine mai degraba de spiritualitate (fara a cadea in naivitatea de a crede ca nu si-a dorit puterea), islamul lui Erdogan este unul politic, care vine pe filiera salafita cu accente locale, este un melanj intre acesta si populism si un islam inteles ca o ideologie totalitara salvatoare in Ceruri si pe Pamant.

Pentru "salvarea" aceasta, Erdogan se va folosi de orice instrument coercitiv, caci intotdeauna falsii profeti, spre deosebire de cei adevarati, sunt lipsiti de modestie si iubire fata de semeni. Ei au un singur scop: acapararea si pastrarea puterii.
Am facut aceasta introducere, pentru a lamuri contextul. Miercuri, autoritatile de la Bucuresti ridicat un jurnalist turc, de la redactia Zaman Romania, pentru care Ankara a cerut extradarea. Acuzatiile par a fi aceleasi, colaborarea cu organizatia lui Gullen. Despre ce e vorba, insa?

Este vorba despre apartenenta lui Kamil la miscarea Gulen, fiind profesor 30 de ani in cadrul mai multor scoli, apoi 8 ani jurnalist, este vorba despre faptul ca miscarea este declarata organizatie terorista dupa 15 iulie 2016 si este vorba despre faptul ca aceasta miscare este supusa terorii si exterminarii.

Avem toate datele, nu suspiciunile, ca adeptii miscarii si nu numai au fost hartuiti, li s-au confiscat toate bunurile, toate proprietatile, casele, absolut orice, sunt inchisi ei si membrii familiilor lor, sunt supusi torturii fizice in inchisori si la o sistematica teroare psihica a celor care incearca sa ii ajute, sunt considerati tradatori.
Kamil este una dintre acele persoane care a vorbit despre toate acestea public.

Din cate stiti, au mai fost astfel de cereri de extradare, care insa nu au fost facute publice?

Nu. Nu stiu.

Recent, prim-ministrul roman a vizitat Ankara. Intr-o declaratie de presa, presedintele Erdogan i-a multumit Vioricai Dancila pentru cooperarea in ceea ce priveste identificarea colaboratorilor lui Gullen din Romania. Cum interpretati declaratia?

Poate fi o cerere absolut legala, orice stat poate solicita astfel de informatii despre cetatenii sai aflati pe teritoriul altor tari.

Avem cazul dramatic de la Chisinau, oameni, profesori deportati in Turcia, sub identitati false. Credeti ca exista un pericol, astazi, pentru cetatenii turci care se afla in Romania?
Romania nu este Moldova. Angajamentele politice si internationale ale Romaniei sunt altele. Sa fabrici identitati false pe teritoriul Romaniei pentru mine este imposibil de imaginat. Pericolul pe care il vad este altul - cel al presiunii politice. Dar si aici, fara nicio exagerare, stiu ca Romania are experti si diplomati foarte buni. Ii urmaresc, ii citesc, stiu activitatea lor. Sunt optimista.

E o intrebare brutala - in cazul in care instanta da curs cererii de extradare, ce il asteapta pe ziaristul de la Zaman in Turcia?

Un raspuns la fel de brutal, dar asupra caruia va invit sa reflectati profund fara nici cea mai mica urma de patetism: tortura in cel mai rau caz, si moartea in cel mai bun caz!
Marturii din Turcia

Dupa tentativa esuata de lovitura de stat din Turcia scriitoarea Asli Erdogan a fost arestata. Pentru articolele scrise in publicatia pro-kurda Ozgur Gundem, in care denunta tocmai pericolul suprimarii libertatii de exprimare, a stat patru luni in inchisoare.

Eliberata dupa mai multe apeluri internationale, a devenit tinta persecutiilor si in cele din urma a fost obligata sa ia calea exilului.

Iata ce spune ea, intr-un interviu acordat Ziare.com:

"Imi era groaza de inchisoare pana a fi arestata. Vin dintr-o familie de oameni implicati politic si am crescut de mic copil cu frica adultilor fata de inchisoare si de tortura.

Dar in inchisoare am invatat aceasta lectie: frica este gardianul cel mai rau, cel mai crud. Frica te tortureaza mai rau decat orice altceva si esti silit sa inveti cum sa-ti depasesti frica.
Bineinteles, este un lucru omenesc sa simti frica - doar psihopatii nu simt deloc asta.

Nu e un lucru usor sa stii ca-ti vei pierde libertatea, ca vei fi arestat, iar inchisoarea este un loc absolut oribil, mai ales daca nu mai esti tanar. La varsta mea e Iadul pe pamant. Stiu oameni de 60-70 de ani, scriitori, academicieni, juristi, care sunt si acum acolo. La varsta asta, cand mai ai si probleme de sanatate, este normal sa fii coplesit de frica".

Burhan Sonmez, si el scriitor premiat international, traieste in Istanbul, desi a avut si o perioada de exil, la Cambridge. Cum descrie el Turcia lui Erdogan, intr-un interviu pentru Ziare.com:

"Turcia nu este o tara democratica. Suntem in stare de urgenta, presa, puterea militara, educatia si birocratia sunt controlate de un singur om. Domnia legii nu functioneaza.
Regimul lui Erdogan are doua aspecte: unul este discursul islamist si nationalist, iar altul este capitalismul agresiv care distruge vietile oamenilor saraci, marea majoritate a poporului.

Pentru a controla acest al doilea aspect, Erdogan utilizeaza primul discurs pentru a-i convinge pe oameni si pentru a le distrage atentia de la problemele reale".

Un alt interviu acordat Ziare.com:, mai elaborat:

"In Turcia am intrat intr-o perioada neagra a istoriei noastre, in care am ajuns sa fim condusi iarasi de aceiasi politicieni obsedati de propria lor personalitate. Acestia au acaparat puterea, de la presedinte pana la ultimul functionar public de rand pe care acesta l-a numit.

Toti formeaza o piramida, piramida inca se construieste, si toti beneficiaza de pe urma ei. Bani, statut social, pozitii de putere. Cum ziceam, in ultimii 50 de ani, lucrurile s-au tot repetat".
Solidaritate la Bucuresti

Mircea Cartarescu a fost printre primii intelectuali care s-au solidarizat public cu jurnalistul turc de la Zaman Romania: "Nu putem admite extradarea unui jurnalist cand stim ca-n tara lui il asteapta inchisoarea, tortura sau chiar moartea".

Istoricul religiilor Andrei Oisteanu a avut, si el, un mesaj de solidarizare: "Ma declar si eu solidar cu jurnalistul turc Kamil Demirkaia. Ma alatur europarlamentarului Cristi Preda, care cere Ministerului Justitiei din Romania sa opreasca procedura de extradare a ziaristului.

El conduce redactia ziarului Zaman, care apare in limba romana in Romania. Mi-a luat un interviu despre genocidul armean. Pentru Erdogan, un turc care recunoaste genocidul armean este un terorist".

Mircea Cartarescu si Andrei Oisteanu au scris mesaje de solidarizare cu jurnalistul turc, pe care Erdogan il vrea extradat din Romania

Europarlamentarul Cristian Preda a avut o reactie imediata si a cerut Ministerului Justitiei sa opreasca procedura de extradare a ziaristului turc Kamil Demirkaye.

"Demirkaye conduce redactia bucuresteana a ziarului Zaman, care critica regimul Erdogan. Nimic mai onest. Autoritatile romane sunt tinute de angajamentele internationale pe care si le-au luat sa nu extradeze cetateni catre tari unde drepturile omului sunt in pericol. Or, Turcia e acum o asemenea tara. Daca Guvernul Dancila face asa ceva, se descalifica de tot in UE. Nu exista stat-membru care sa fi raspuns solicitarilor sultanului de la Istanbul", a fost mesajul lui Cristi Preda.
Vezi si Ce spune Toader despre extradarea ziaristului turc la cererea lui ErdoganCazul jurnalistului turc: De ce ministrul Justitiei are un rol cheie in procedura de extradare
Ce poate face Romania

Platforma Respect a sintetizat, juridic, drepturile pe care jurnalistul turc le are in Romania.

- Romania trebuie sa respecte legislatia internationala pe care si-a asumat-o prin ratificarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a Conventiei ONU privind Drepturile Refugiatilor si, in conformitate cu prevederile acesteia, sa nu-l extradeze pe jurnalistul turc Kamil Demirkaya, in ciuda mandatului de extradare emis la ordinul presedintelui Recep Tayyip Erdogan.

- Principiul din legislatia internationala care trebuie sa fundamenteze pozitia Romaniei este cel al nereturnarii (non-refoulment), asa cum este statuat inca din 1951 in articolul 33 al Conventiei de la Geneva. Interzicerea returnarii unei persoane intr-un stat unde viata sau libertatea sa ar putea sa fie puse in pericol este unul din principiile fundamentale ale dreptului international.
Extradarea ca forma a cooperarii penale internationale implica o limita care tine de respectarea unor garantii fundamentale in ceea ce priveste drepturile fundamentale ale persoanei extradate.

- De altfel, legea romana spune clar ca "Romania nu va acorda extradarea in cazurile in care persoana extradabila ar fi judecata in statul solicitant de un tribunal care nu asigura garantiile fundamentale de procedura si de protectie a drepturilor la aparare sau de un tribunal national instituit anume pentru cazul respectiv, ori daca extradarea este ceruta in vederea executarii unei pedepse pronuntate de acel tribunal".
Facebook ShareTweetGoogle Share
 Vineri, 07 Decembrie 2018, ora 21:17
 Autor:Magda Gradinaru

 Articol citit de 10957 ori

Citeste si: