Semnalul de alarma al unui procuror: E un risc enorm sa traiesti in Romania in momentul de fata. S-a trecut linia rosie in justitie! Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 10 Ianuarie 2019, ora 10:25
59393 citiri
Semnalul de alarma al unui procuror: E un risc enorm sa traiesti in Romania in momentul de fata. S-a trecut linia rosie in justitie! Interviu
Foto: captura YouTube

Explozia infractiunilor cu violenta in Romania este consecinta semnalului transmis de la nivelul autoritatilor centrale: orice ai face, ori nu patesti nimic, ori faci putina puscarie si apoi scapi. Infractiunile cu violenta apar si se dezvolta intr-un mediu in care cei care le comit vad ca gulerele albe le vor asigura scaparea. Iar procurorii sunt sub o presiune politica uriasa si multi se tem sa mai semneze rechizitorii, spune prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, Claudiu Sandu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, procurorul Sandu a facut dezvaluiri despre situatia din parchete, foarte grava inclusiv din punct de vedere al banilor si dotarilor.

Iata principalele declaratii:

  • Nu cred ca discutiile de la DNA Oradea pot conduce in vreun fel la concluzia ca cineva a ticluit dosare sau probe in dosare. Noi suntem obligati sa avem cunostinte despre relatiile si legaturile unor judecatori, pentru ca avem dreptul sa-i recuzam.
  • Este un linsaj general impotriva tuturor procurorilor, s-a trecut linia rosie in justitie.
  • Existenta sectiei speciale pentru magistrati face mai grea anchetarea coruptiei in justitie, flagrantul a devenit practic imposibil
  • Orice modificare legislativa se face la nivel de principiu si scapa toti.
  • Daca nu era recursul compensatoriu, acel om nevinovat traia si azi. Oare cum dorm oamenii care au dat acea lege?
  • Nu avem buget. Trebuie stiut ca dosarele nu se fac nu pentru ca nu vrem noi, ci pentru ca nu exista mijloacele necesare.
  • Nu s-a investit niciun leu dupa decizia CCR care a interzis colaborarea cu SRI. DOS face eforturi fenomenale, dar are limite umane, tehnice, materiale.
  • Nu facem decat sa strangem cioburile sparte de altii si nici nu stim cat vor sta la puscarie cei pe care ii prindem.
  • Protocoalele erau normale si mi-as dori sa pot coopera din nou cu SRI in cadrul dosarelor. Numai ei puteau face anumite tipuri de supraveghere tehnica, acum nu se mai face.

Cum priveste un procuror inregistrarile de la Oradea si situatia creata in jurul lor?

In principiu, procurorul din orice parchet simte in permanenta necesitatea de a fi informat si de a se asigura, conform atributiilor sale legale, ca procesele sunt judecate de judecatori corecti, independenti si echilibrati.

Si la noi, la PT Brasov, avem saptamanal sedinte in care analizam deciziile, discutam liber intr-un mediu privat, intre noi, despre munca noastra in dosare de omor, coruptie, dosarele grele in care muncesti mult timp si nu este in regula ca ele sa aiba parte de o judecata mai putin echilibrata.

A fost acuzata o intentie de intimidare, de vanare a judecatorilor de la Oradea, care sa fie "linistiti".

Mie nu mi s-a parut ca ceea ce a iesit in spatiul public ar avea vreo insemnatate juridica. Nu am auzit pe nimeni acolo spunand ca vor fi ticluite probe ca sa faca rau unor oameni. Poate ca modul de exprimare nu este pe placul tuturor. Eu, personal, nu cred ca acele discutii pot conduce in vreun fel la concluzia ca cineva a ticluit dosare sau probe in dosare pentru "a linisti". Nu acesta era sensul discutiei si cine sustine contrariul nu are dreptate.

Noi suntem obligati sa avem cunostinte despre relatiile si legaturile unor judecatori, pentru ca avem dreptul sa-i recuzam. Daca un judecator merge intr-o vacanta cu un avocat care intra in sala, am dreptul sa-l recuz.

Procurorii si judecatorii sunt oameni, deci supusi greselii, dar atunci cand ai senzatia ca aceste greseli devin o regula, te intrebi de ce. De ce unele dosare ajunse la un anumit judecator nu sunt bune si celelalte, ajunse la alti judecatori, sunt bune?

Auzi niste discutii, se nasc niste suspiciuni si tine de natura profesiei de procuror sa faci investigatii. Pot reiesi aspecte inclusiv de natura penala si atunci e foarte grav.

Pe de alta parte, au fost judecatori de la Oradea trimisi in judecata si apoi achitati, care pretind ca au fost victimele ticluirii de probe si dosare.

Daca as fi procuror acolo, as solicita judecatorilor achitati sau care se plang ca au fost santajati sa prezinte public copii dupa dosarele pe care le au, ca sa vedem cu totii rechizitoriile, probele administrate in cauza, motivarea instantelor. Daca se doresc judecati publice, sa facem judecati publice!

Nu e admisibil ca procurorul sa fie blamat, demonizat, pentru ca a trimis in judecata un judecator care apoi a fost achitat, cat timp nici nu stim care e temeiul achitarii. Daca vrem sa purtam discutia, trebuie sa o purtam cu dosarele in fata!

Exista o adversitate sau macar o stare de suspiciune intre judecatori si procurori?

Nu. In general, si procurorii, si judecatorii sunt oameni de buna credinta, care au muncit mult si au dat sute de examene pentru a ajunge unde sunt. Exista frictiuni doar acolo unde scopul profesiei, pentru care suntem platiti cu foarte multi bani de la cetateni, e inteles in mod diferit.

Cu ani in urma, un judecator m-a intrebat de ce am cerut arestarea preventiva pentru un evazionist. Judecatorul m-a intrebat: de ce vrei sa-l arestezi, ca doar nu a furat de la tine, a furat de la stat? In fata unor astfel de replici, da, apar frictiuni. Depinde cum intelegem fiecare profesia.

Aveti sentimentul ca intreg corpul procurorilor este tinta unui linsaj mediatic?

Da, acesta este cuvantul. Este un linsaj general impotriva tuturor procurorilor, inceput in urma cu ceva vreme, dar care creste saptamanal.

Unii colegi, ei mi-au spus, chiar sunt speriati. Au rate, au familii, nimeni nu-si permite sa-si piarda slujba peste noapte. Orice magistrat cinstit care traieste din salariu isi pune aceasta problema. S-a trecut de ceva timp o linie rosie in justitie, aceea care spune ca nu ar trebui ca oameni care-si fac treaba cu buna credinta sa fie supusi presiunii si, mai ales, discursului public in care toti suntem considerati sobolani, hoti, grup infractional organizat.

Trecuta fiind linia rosie, presiunea politica asupra procurorilor este uriasa. O simt eu, o simt colegii mei, multi se tem sa mai semneze rechizitorii.

De ce se tem in mod concret?

Pe de-o parte, este vorba despre Inspectia Judiciara, unde nu exista o procedura transparenta de numire a conducerii. Inspectorii judiciari sunt, cei mai multi, fosti sefi de parchete sau instante, adica magistrati care, cel putin in cazul parchetelor, nu au mai facut de ani de zile dosare. Nici eu nu mai fac, pentru ca ma ocup de chestiuni manageriale. Si mereu m-am intrebat cum se face ca nu ajung inspectori si procurori care instrumenteaza efectiv dosare?

Apoi, avem sectia de investigare a magistratilor, o creatie absolut incorecta din punctul nostru de vedere, pentru ca e anormal sa existe o sectie de anchetare a unei categorii profesionale. Cand competenta de investigare a magistratilor era generala, cel care era corupt nu stia de unde vine anchetatorul, putea fi un denunt la Suceava pentru o infractiune din Constanta.

Acum, nu mai este nicio frica, nu poti fi prins decat de sectia speciala si e imposibil sa faci un flagrant. Deplasarea fizica a magistratului de la Bucuresti la Baia Mare dureaza 12 ore.

In acelasi timp, cei investigati de sectia speciala sunt supusi presiunii. Desi se spune ca sunt 200-300 de dosare la acesta sectie speciala, primele dosare investigate sunt cele de ieri. De ce nu sunt investigate dosarele vechi, de acum 5 ani, acelea pentru care exista atata discutie la restul parchetelor? Fiecare se intreaba daca nu va deveni tinta si nu va fi citat telefonic maine.

A treia chestiune de presiune este raspunderea materiala a magistratilor in caz de asa-zisa eroare judiciara. E incorect sa existe obligatia legala de a te indrepta impotriva unui judecator sau procuror, daca se da o solutie de achitare.

De ce?

Trebuie inteles ca arestarea nu se decide pe aceleasi probe pentru care se pronunta solutia finala. Eu am avut un inculpat tinut 5 luni in arest preventiv, pentru care in final am dat solutia clasarii.

Cum asa?

Pentru ca in final, dupa analiza tuturor probelor, am stabilit ca nu sunt suficiente pentru a-l trimite in judecata.

Si cum de erau suficiente pentru arest preventiv?

Am cerut arest preventiv pentru a nu lua legatura cu ceilalti inculpati. Era un furt si erau probe ca a participat, inclusiv imagini, insa dupa ce am terminat toate investigatiile si am tras linia, am trimis in judecata trei persoane. A durat luni de zile, pentru ca trebuie sa citesti personal toate documentele, sa asculti toate inregistrarile, am luat listing-urile telefonice pe diferite celule, sunt zeci de mii. Softul nostru e complet depasit.

Am avea nevoie pentru investigatii de investitii majore in tehnica pentru a ajunge aproape de nivelul statelor civilizate. Acolo probabil ca in 24 de ore se rezolva totul.

Ca procuror, trebuie sa fii hotarat si sa-ti asumi ca la un moment dat se poate intampla asa ceva pana cand investighezi totul. E riscul profesiei pe care procurorii nu si-l vor mai asuma.

Vorbeam de linsaj. El este tintit pe anumiti procurori si judecatori, cei verticali. Ei devin tinte. Avem exemplul presedintei ICCJ sau al procurorului general. Este inadmisibil. Iar faptul ca ei sunt zilnic plimbati prin media este o alta presiune asupra magistratului.

In aceste conditii, un magistrat cinstit se gandeste ca e preferabil sa nu mai faca investigatii sau sa-si protejeze familia si viitorul. Sunt situatii pe muchie de cutit in care procurorul trebuie sa-si asume riscuri. Este posibil ca pe viitor sa nu si le mai asume nimeni: daca va veni autorul sa recunoasca, bine, daca nu, la revedere! Situatia e grava. Autoritatea statului e grav afectata prin presiunea asupra magistratilor corecti.

Va temeti?

Da, recunosc public. E o teama cu privire la viitorul meu, nu pe functie, ci pentru viitorul meu ca procuror care vrea sa fie independent sa isi faca treaba, sa aiba parghii si sa fie protejat pentru munca lui, nu sa fie transformat in tinta.

Infractorii simt asta?

Vedem cu totii modul barbar in care au explodat infractiunile cu violenta, nu pentru ca noi nu vrem sa ne facem treaba, dimpotriva, ci din cauza semnalului transmis de la nivelul autoritatilor centrale ca, orice ai face ori, nu patesti nimic, ori faci putina puscarie si apoi scapi.

Imi spuneti ca au prins curaj infractorii?

Da. Stiti care e logica lor? "Gulerele albe" au parghii sa scape, dar nu singure. Orice modificare legislativa se face la nivel de principiu si scapa toti. Ma uitam la imaginile de la Timisoara, la tentativa aceea de omor. E un risc enorm sa traiesti in Romania in momentul de fata.

Recursul compensatoriu ce efecte a avut asupra situatiei infractionale?

In vara, in judetul Brasov, doua persoane eliberate pe recurs compesatoriu s-au dus sa fure o caruta de lucerna, i-a prins proprietarul, l-au lovit cu batele pana l-au omorat. I-am prins greu prin paduri intre Brasov si Covasna. Erau eliberati de o luna de zile. Daca nu era recursul compensatoriu, acel om nevinovat traia si azi. Oare cum dorm oamenii care au dat acea lege?

Cum explicati numarul mare de dosare facute magistratilor de-a lungul timpului?

Pentru oricine vine si depune o plangere care indeplineste conditiile cerute de lege trebuie deschis un dosar penal, care reprezinta un instrument preliminar. Procurorul nu are dreptul sa refuze inregistrarea. Si eu am avut dosare, cred ca mai mult de 10, toti am dat declaratii, pentru ca au existat persoane nemultumite sau "procesomane".

Abia din momentul in care devii suspect in cauza vorbim despre un dosar penal cu adevarat constituit. O statistica corecta ar trebui sa vizeze dosarele in care magistratul are calitatea de suspect.

In mod normal, un magistat cinstit nu are de ce sa teama de asemenea dosare, ele sunt o procedura normala, dar la modul in care se pune problema acum, lucrurile s-au schimbat.

Imi spuneati in toamna ca parchetele au pierdut multi bani destinati supravegherii tehnice. Cum stati cu bugetul pe anul acesta?

Nu am buget. Anul trecut stiam ca ni s-au taiat niste bani din bugetul pe care-l stiam, acum nu avem buget, deci nu avem bani, cu exceptia celor pentru salarii.

Sigur ca, daca avem o expertiza medico-legala, se trimite nota si platesc cand primesc banii. Dar daca trebuie sa fac o petitie pentru, sa zicem, o expertiza imobiliara care costa 15-20 de mii de lei, trebuie sa vad cand pot sa o fac, pentru ca dosarul sa nu stea. Dar daca nu am bani, pot sa stau si doi ani pana sa fac expertiza. Si se intreaba lumea de ce stau dosarele penale cu anii.

Cel putin o data pe saptamana intra ordine de ancheta din UE, care necesita niste traduceri, niste masuri pentru care trebuie sa suportam costurile. Eu astept bugetul sa vad daca pot declansa verificari sau le raspund autoritatilor austriece, belgiene, franceze ca, neavand fonduri, nu pot administra probele cerute. Nu stiu ce pot plati si ce nu.

Astept sa ne fie comunicata fila de buget si, daca nu e suficienta, voi spune public fara rezeve. Dar trebuie stiut ca dosarele nu se fac nu pentru ca nu vrem noi, ci pentru ca nu exista mijloacele necesare.

S-a intamplat ca din cauza mijloacelor sa ratati momente operative si sa se implineasca prescriptia?

Odata cu deciziile CCR, termenele de prescriptie s-au implinit in multe cazuri deja. Toate parchetele colaboreaza cu un singur serviciu care ofera suport tehnic - DOS, care e depasit de volumul mare de cereri. Dar au fost situatii in care procurori din PT Brasov au obtinut mandat de supraveghere tehnica, care nu a fost pus in aplicare. E o realitate.

Nu s-a investit niciun leu dupa decizia CCR care a interzis colaborarea cu SRI. Ar fi trebuit achizitionata tehnica, ar fi trebuit angajati oameni, astfel incat sa existe investigatori independenti care sa fie sub controlul procurorilor. DOS face eforturi fenomenale, dar are limite umane, tehnice, materiale.

Ati lucrat pe protocoale cu SRI in cazuri de grava violenta?

Am cooperat cu SRI in cadrul dosarelor pe care le aveam in instrumentare. Protocolul e o intelegere precum contractul in civil. Avem protocoale cu multe institutii si numai cel cu SRI e demonizat. Eu am intrebat colegii daca li s-a cerut sa raporteze informatii din dosare catre SRI. Nimanui nu i s-a cerut.

Colaborarea in cadrul dosarelor era unidirectionala. Noi ceream in baza mandatelor, ei executau si ne puneau la dispozitie informatiile, toata documentatia intocmita in baza mandatelor. Eu mereu m-am intrebat de ce nu combatem manipularile. Acum s-a creat o psihoza.

Eu combat ferm acuzatia cu mii de nevinovati in puscarie. Nu e niciun nevinovat in puscarie. Combat si nebunia cu 6 milioane de interceptati, cifra reala e de 1% sau chiar mai putin din ce s-a vehiculat.

Protocoalele erau normale si mi-as dori sa pot coopera din nou cu SRI in cadrul dosarelor, pentru ca ei au o baza materiala, umana, materiala si tehnica peste DOS. Pot si au cu ce sa faca supraveghere. Numai ei puteau face anumite tipuri de supraveghere tehnica, care acum nu se mai face. Si asta se simte cel mai mult in cazuri mari de crima organizata.

Nici nu s-a creat un corp nou de profesionisti, nici nu putem lucra cu SRI, facem ce putem cu DOS macar in cazul infractinilor de mare violenta. Dar rolul preventiv e aproape de zero si nu facem decat sa strangem cioburile sparte de altii si nici nu stim cat vor sta la puscarie cei pe care ii prindem.

Infractiunile cu violenta apar si se dezvolta intr-un mediu in care cei care le comit vad ca gulerele albe le vor asigura scaparea.

Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat vineri, 29 martie, că alianţa PSD-PNL poate lua la redistribuire 20 de mandate de europarlamentari. Europarlamentarul susține că AUR va...
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
#procuror Claudiu Sandu Brasov, #sectie ancheta magistrati, #inregistrari DNA Oradea, #recurs compensatoriu recidiva , #justitie