Romania condamna crimele comunismului - "gogoasa" cu gust de dreptate

Pe 10 martie 2016, Alexandru Visinescu, fostul comandant al Penitenciarului de la Ramnicu Sarat, isi afla sentinta finala, fiind condamnat la 20 de ani de inchisoare pentru crimele sale. Romania traia o premiera dupa 26 de ani de la caderea comunismului.

Sentinta a venit ca urmare a sesizarii depuse de catre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) pe 30 iulie 2013, moment ce marca si demararea campaniei "Dosarul Tortionarilor".

In septembrie 2013, anuntam sesizarea Parchetului General cu privire la crimele savarsite de fostul sef al lagarului de la Periprava, Ioan Ficior, acesta fiind cel de-al doilea denunt facut de catre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) in campania de aducere in fata instantei a tortionarilor din perioada concentrationara comunista.

Pe 30 martie 2016, decizia primei instante a fost aceea de a-l trimite pe Ioan Ficior pentru 20 de ani in spatele gratiilor, pentru infractiuni contra umanitatii. Dupa doi ani si jumatate, Dosarul Tortionarilor vine cu rezultate incontestabile, intarite prin decizii in instanta.

Tortionarul Ion Ficior, condamnat la 20 de ani de inchisoare

Condamnare istorica: Tortionarul Visinescu, 20 de ani de inchisoare (Video)

Ce semnificatie are "Dosarul Tortionarilor"?

Parte dintr-o campanie fara precedent in Romania, atat din punct de vedere juridic, dar si mediatic, lansarea seriei de sesizari impotriva tortionarilor perioadei concentrationare comuniste a insemnat intrarea in normalitate a unei societati care nu a reusit sa condamne atrocitatile trecutului timp de 26 de ani de democratie.

Intr-un context in care raportarea la trecut se facea doar prin expuneri teoretice sau condamnari generice, Dosarul Tortionarilor a deschis calea juridica pentru anchetarea unor crime ingropate atent de catre neocomunisti, inca de la inceputul anilor '90.

Profitand de zbuciumul unei tranzitii greoaie spre democratie, marcata de Revolutia sangeroasa a lui decembrie '89 si urmata de violentele Mineriadei din 1990, elitele politice au evitat confruntarea cu miile de victime care isi asteptau dreptatea. Mai mult, limitarile juridice au condus la retragerea multora dintre victime din hatisul procedural al instantelor si institutiilor romanesti.

Astfel, uitarea acestor crime parea sa fie cea mai buna solutie pentru artizanii noii oranduiri politice de dupa '90, care la randul lor aveau multe de ascuns cu privire la propriul lor trecut.

In iulie 2013, dupa multe consultari si eforturi considerabile, tanara conducere a IICCMER-ului din acea perioada a decis ca Dosarul Tortionarilor este cel mai important demers al unei institutii care fusese infiintata tocmai pentru acest gen de investigatii.

Atent pregatita, campania a repus pe agenda publica problema crimelor comunismului. Iar romanii au reactionat pozitiv la acest subiect si au incurajat dezbaterea privind trecutul comunist. Timp de doi ani, aproape zilnic, marile trusturi de presa din tara si din strainatate transmiteau stiri in care prezentau detaliile din dosarele Visinescu si Ficior.

Suferintele victimelor celor doi calai nu mai erau doar inscrisuri in niste dosare vechi, ci ele deveneau dovezi ale crimelor intr-un demers juridic consistent. Iar prin inceperea investigatiilor si atenta preocupare a procurorilor pentru aceste cazuri, sistemul parea pregatit sa decida condamnarea crimelor si abuzurilor comise in numele comunismului. Iar in 2016, avem deja doua sentinte care dovedesc maturitatea sistemului.

"Gogoasa" cu gust de dreptate

Desi Dosarul Tortionarilor a constituit primul demers juridic in care avem deja doua condamnari, respectiv in spetele Visinescu si Ficior, unii s-au grabit cu aprecierile si l-au catalogat, fara prea multa analiza juridica, o gogoasa de presa.

Astazi, gogoasa pare a avea o umplutura juridica substantiala, cu gust de dreptate, care deschide calea spre rezolvarea si altor cazuri de crime si abuzuri. Chiar in momentul scrierii acestui articol, procurorul general interimar al Romaniei anunta redeschiderea Dosarelor Revolutiei, un capitol sangeros din istoria noastra recenta, cu victime care isi asteapta dreptatea.

Mai mult, nu putem uita evenimentele ultimelor luni, cand opinia publica afla despre urmaririle penale in cazul Mineriadei, inclusiv in ceea ce il priveste pe fostul lider politic, Ion Iliescu. Sirul acestor dosare poate continua, multe dintre povestile triste ale comunismului inca asteapta sa fie scoase din arhive si investigate. Iar Dosarul Tortionarilor ar fi trebuit sa constituie punctul de plecare pentru impanzirea parchetelor din Romania cu denunturi privind aceste atrocitati.

Ce va urma?

Multi dintre cei care au urmarit cu atentie campania se intreaba probabil ce va urma de acum inainte. Odata cu cele doua decizii, s-au deschis usile parchetelor si instantelor din Romania pentru rezolvarea cazurilor de crime si abuzuri din perioada comunista, astfel ca are loc o reconfigurare a procesului de justitie de tranzitie in Romania post-comunista.

Riscul cel mai mare in acest moment ar fi blocarea acestor investigatii, mai ales daca luam in considerare ca pana la momentul iulie 2013 problematica trecutului era tratata ca o dezbatere nici macar secundara pe agenda publica.

A fost nevoie de un demers complex pentru a redeschide aceasta dezbatere, iar evolutiile ulterioare arata ca acest proces trebuie continuat. Iar in acest moment, fata de iulie 2013, nu mai exista niciun impediment legal sau procedural care sa duca spre clasarea acestor cauze.

Bineinteles ca acest efort juridic trebuie intarit si prin proiecte de memorializare, masuri educationale sau cercetari, dar cred ca in acest moment trebuie pus accentul pe partea juridica si reparatorie. Daca acest lucru nu se va intampla, cel mai probabil, vom reintra in acelasi context de dinainte de 2013, iar dezbaterea se va incheia.

Adelina Tintariu este licentiata in Stiinte Politice la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Si-a continuat studiile prin programul de master in Comparative Politics din cadrul aceleiasi facultati. In prezent, este doctoranda in domeniul Transitional Justice si membra a Fundatiei CAESAR.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...