Parlamentul European a adoptat rezolutia dura privind respectarea statului de drept in Romania. Detalii despre vot si primele reactii

Marti, 13 Noiembrie 2018, ora 14:40
33380 citiri
Parlamentul European a adoptat rezolutia dura privind respectarea statului de drept in Romania. Detalii despre vot si primele reactii
Foto: Arhiva Ziare.com

Parlamentul European a adoptat, marti, la capatul unui an in care autoritatile de la Bucuresti au primit mai multe avertismente internationale sa opreasca modificarile aduse legislatiei din Justitie, o rezolutie extrem de critica privind respectarea statului de drept in Romania.

Votul a fost covarsitor pentru adoptare. 473 de eurodeputati au votat pentru, 151 impotriva si au fost si 40 de abtineri. PNL a decis ca europarlamentarii liberali sa voteze rezolutia.

Rezultatele votului (paginile 71-72) arata ca din familia politica PPE doar Ramona Manescu a votat impotriva rezolutiei, iar Csaba Sogor (UDMR) s-a abtinut, ceilalti europarlamentari romani din PNL si UDMR votand pentru rezolutie. Toti europarlamentarii PSD si ALDE au votat impotriva.

Europarlamentarul PNL Cristian Busoi nu apare pe lista de vot citata mai sus, cu toate ca a votat si inainte, si dupa rezolutia referitoare la Romania.

Contextul intern nu este deloc unul linistit, dupa plecarea (prin demisie sau demitere, inca nu e clar) a ministrului Victor Negrescu de la portofoliul Afacerilor Europene.

Tot marti este asteptat si urmatorul raport MCV privind Romania, care, spun surse consultate de Ziare.com, nu va fi deloc bland cu autoritatile de la Bucuresti.

Ziare.com v-a prezentat, in format LIVE TEXT, detalii despre vot, precum si reactii la acesta:

14:40 - Liderul grupului Verzilor din PE, Ska Keller, a spus ca adoptarea rezolutiei este un pas important facut in apararea cetatenilor romani.

"Da un semnal foarte clar din Parlamentul European ca nu suntem de acord cu ceea ce se petrece in Romania. Cerem Guvernului Romaniei sa faca ceva si sa aplice recomandarile Comisiei de la Venetia", a mai spus sefa Verzilor, amintind ca la anul, cand Romania va prelua presedintia UE, toti ochii vor fi pe Bucuresti.

14:38 - Udo Bullmann, liderul grupului Socialistilor si Democratilor (S&D) din Parlamentul European, familia din care face parte si PSD, a spus ca autoritatile de la Bucuresti trebuie sa respecte recomandarile Comisiei de la Venetia.

14:26 - Prima reactie din partea Guvernului Romaniei vine de la ministrul Justitiei. Chestionat de jurnalisti, la iesirea de la sediul CSM, cum vede votul covarsitor dat in PE pentru rezolutie, Tudorel Toader a spus ca nu a citit-o inca si nu vrea sa isi dea cu parerea. Precizam ca draftul rezolutiei a fost prezentat in presa inca de acum o saptamana, iar de vineri a fost postat pe site-ul Parlamentului European textul final.

"Dupa ce citesc rezolutia, imi exprim un punct de vedere. Nu imi cereti sa imi dau cu parerea fara sa citesc, ca in Romania sunt foarte multi care cred ca le stiu pe toate fara sa citeasca. Ministrul Justitiei nu vorbeste pe dinafara, ministrul Justitiei nu face precum nu stiu cine sa isi dea intai cu parerea si sa citeasca apoi", a fost raspunsul lui Toader.

14:19 - De la PSD, eurodeputatul Claudia Tapardel a anuntat la Antena3 ca social-democratii au votat impotriva. O interventie telefonica a avut la postul citat si europarlamentarul Maria Grapini, care, de asemenea, a votat impotriva: "Pentru mine e o zi neagra si pentru Romania la fel ar trebui sa fie".

14:15 - In plenul de la Strasbourg europarlamentarii explica de ce au votat pentru sau impotriva rezolutiei.

14:08 - O reactie vine si de la Miscarea Romania Impreuna, condusa de fostul premier si comisar european Dacian Ciolos.

"De astazi, 13 noiembrie 2018, coalitia de la putere este in razboi deschis cu UE. Nu din vina Uniunii, ci din vina exclusiva a acestui guvern-zombi care a incetat demult sa mai functioneze ca o institutie a statului vie si responsabila, transformandu-se intr-un organism amorf, lipsit de discernamant, care are un singur scop: obedienta totala in fata dorintei liderului suprem de a scapa cu orice pret de puscarie", se arata intr-o reactie semnata de Alin Cristian Mituta.

13:56 - De cealalta parte, PSD a condamnat votul dat marti in plenul de la Strasbourg. Dan Nica, liderul delegatiei PSD din Parlamentul European, a spus ca partenerii europeni ne trateaza ca pe "o tara de mana a treia".

"Venim si demonstram abuzurile DNA si ale serviciilor secrete, dar ele sunt ignorate in mod ostentativ. Dreapta populista, care a pus stapanire pe Europa, nu este interesata de toate aceste nedreptati flagrante. Singura preocupare este creionarea imaginii unei Romanii slabe, prin actiuni precum aceasta rezolutie.

Documentul nu este altceva decat o colectie de sloganuri politicianiste, fara valoare efectiva si al carui singur rol este mentinerea tarii noastre la periferia Uniunii Europene. Exista interese foarte mari ca tara noastra sa nu fie un partener egal la masa negocierilor, motiv pentru care este lovita constant prin asemenea demersuri", se arata intr-o declaratie a lui Dan Nica, remisa Ziare.com.

13:44 - Europarlamentarul PNL Siegfried Muresan a anuntat ca atat el, cat si colegii sai liberali din PE au votat rezolutia. Se pare totusi ca, in ciuda deciziei PNL, Theodor Stolojan s-a abtinut de la vot.

"De doi ani de zile, romanii ies in strada cu steagul Uniunii Europene in spate, cerand sprijinul UE pentru apararea democratiei si a statului de drept din Romania. De doi ani de zile, Guvernul PSD - ALDE este surd la ce spun protestatarii si la ce spun partenerii europeni cu privire la Legile Justitiei. De doi ani de zile, obiectivul coalitiei de guvernare este unul singur: slabirea actului justitiei pentru a-l face scapat pe presedintele infractor al PSD, Liviu Dragnea. (...)

Parlamentul European condamna, prin aceasta rezolutie, interventia violenta si disproportionata a autoritatilor la protestele din 10 august 2018. Totodata, cerem Parlamentului si Guvernului Romaniei sa puna in aplicare pe deplin toate recomandarile Comisiei Europene, ale GRECO si al Comisiei de la Venetia privind reformele in justitie, recomandari venite la solicitarea Partidului National Liberal. Mai cerem Guvernului sa se abtina de la orice reforma care ar pune in pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenta sistemului judiciar. Rezolutia nu cere nicio sanctiune pentru Romania, rezolutia apara Romania si pe romani de politicienii care vor sa controleze justitia", arata Muresan intr-un comunicat remis Ziare.com.

13:37 - Rezolutia a fost adoptata cu o majoritate de 473 de voturi pentru, 151 impotriva si 40 de abtineri.

13:27 - S-a ajuns la rezolutia Romaniei. Sunt votate intai amendamente.

13:07 - A inceput sesiunea de vot. Pe ordinea de zi sunt si alte subiecte importante. Votul pe rezolutia privind respectarea statului de drept in Romania e asteptat pana la ora 14:00 (ora Romaniei).

12:35: Liderul PPE, Manfred Weber, candidatul popularilor la presedintia Comisiei Europene, anunta ca grupul sau va vota rezolutia:

- "Guvernul roman trebuie sa schimbe urgent directia tarii, valorile UE nu sunt negociabile. Nu exista nicio discutie pe respectarea principiilor fundamentale.

- Romania e clar ca merge inapoi in lupta anticoruptie.

- Este presiune pe Justitie.

- Am vazut oameni batuti de politie, ceea ce este inacceptabil!

- E greu de imaginat ca o tara cu atatea semne de intrebare privind statul de drept va prelua presedintia UE.

- Nimeni nu cere, pentru moment, Articolul 7, dar statul de drept este fundamental".

Critici dure in rezolutie

In textul rezolutiei, numita "joint resolution", ceea ce inseamna ca fiecare grup politic a avut recomandari, sunt mentionate avertismentele din raportul GRECO din aprilie 2018, cele ale Comisiei de la Venetia din martie si octombrie anul acesta, precum si faptul ca Romania este data in judecata la Curtea de Justitie a UE pentru ca nu a transpus Directiva in ce priveste spalarea banilor.

Cateva capitole vizeaza si presa din Romania, atragandu-se atentia ca in raportul Reporteri fara Frontiere se vorbeste de presiunile uriase asupra mass-media, incercandu-se jubjugarea sa in scopul de a fi folosita drept unealta de manipulare.

Si protestele sunt mentionate, dar mai ales incercarile de a le reprima, in enumerare regasindu-se si actiunile violente ale jandarmilor din 10 august.

Ultimele capitole sunt despre coruptie, amintindu-se si despre inlaturarea Laurei Codruta Kovesi de la DNA si cererea de revocare a lui Augustin Lazar.

"Coruptia ramane o provocare la nivelul UE, natura si scopul difera de la un stat membru la altul, insa asta afecteaza Uniunea in ansamblul ei, ii afecteaza economia, dezvoltarea, societatea, submineaza democratia si afecteaza statul de drept.

Procurorul sef al DNA a fost inlaturat din functie pe 9 iulie 2018 in ciuda opiniei CSM, cu ajutorul unei decizii a Curtii Constitutionale care a limitat puterile presedintelui. Comisia de la Venetia a punctat ca este important sa fie intarita independenta procurorilor, sa fie mentinut si crescut rolul unor institutii, precum cea prezidentiala sau CSM, care sa echilibreze influenta Ministerului Justitiei.

Guvernul Romaniei a adoptat insa o ordonanta de urgenta pe 15 octombrie 2018. Pana acum, 48 de procurori au trebuit sa plece din functii ca urmare a adoptarii acelei ordonante, afectand numeroase anchete in curs. Ministerul Justitiei a cerut si demiterea procurorului general pe 24 octombrie, acuzandu-l ca si-a depasit atributiile", se mentioneaza in textul rezolutiei.

Citeste aici cele 13 recomandari din rezolutie - nu lasa loc de interpretari Puterii de la Bucuresti

Europarlamentarii care au lucrat la acest text comun de Rezolutie sunt:

  • Roberta Metsola - PPE
  • Josef Weidenholzer - S&D
  • Sophia in 't Veld, Cecilia Wikstrom - ALDE
  • Judith Sargentini, Eva Joly, Benedek Javor, Reinhard Butikofer, Bodil Valero - Verzi/ALE

  • Barbara Spinelli, Patrick Le Hyaric, Helmut Scholz, Marie-Christine Vergiat, Marie-Pierre Vieu, Malin Bjork, Sofia Sakorafa, Emmanuel Maurel, Younous Omarjee - GUE/NGL Group

Cum s-a ajuns la o rezolutie privind Romania

Parlamentul European a luat decizia de a adopta o rezolutie privind tara noastra la mijlocul lunii septembrie, la Strasbourg, imediat dupa votul care a hotarat demararea procedurii de activare a Articolului 7 in cazul Ungariei.

Cu toate ca atat europarlamentarii romani socialisti, cat si cei liberali au avansat ca optiune renuntarea la rezolutie, pentru ca, spuneau ei, aceasta ar arunca o imagine negativa asupra Romaniei, evolutiile de la Bucuresti au facut ca forul european sa nu dea inapoi.

Si Klaus Iohannis si-ar fi dorit renuntarea la o rezolutie referitoare la tara noastra: adoptarea unui astfel de text de catre PE este neobisnuita, mai ales ca vine cu o luna inainte de preluarea presedintiei Consiliului UE de catre tara noastra, argumenta presedintele.

Pe de alta parte, Judith Sargentini, europarlamentarul olandez care a redactat si raportul in urma caruia Parlamentul European a demarat activarea Art. 7 pentru Ungaria, a spus clar, intr-un interviu pentru Ziare.com, ca nu e multumita de raspunsul premierului Viorica Dancila, care i-a acuzat pe oficialii europeni, chiar in plenul de la Strasbourg, ca tin cont de informatii false privind situatia de la Bucuresti.

"As aprecia daca guvernul roman ar opri acele schimbari problematice din domeniul Justitiei si, in schimb, ar lua in serios lupta impotriva coruptiei, iar asta inseamna si sa nu ii inlature pe cei care s-au luptat efectiv cu coruptia.

In ianuarie urmeaza preluarea Presedintiei Consiliului Uniunii Europene, de catre Romania de la Austria, si ar fi momentul ca Guvernul Romaniei sa arate cat de mult apreciaza valorile europene in ceea ce priveste drepturile fundamentale si domnia legii", a spus Sargentini.

De altfel, propunerea pentru ca situatia din Romania sa devina tema de dezbatere in Parlamentul European apartine chiar grupului Verzilor.

Ce poate face Uniunea Europeana cand un stat membru nu respecta statul de drept

Trebuie spus mai intai ca statul de drept este un concept-cheie al Uniunii Europene, definit chiar in Tratatul privind Uniunea Europeana, in cel de-al doilea articol. O incalcare a valorilor UE justifica, astfel, o reactie la nivelul UE - reactie prevazuta de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Aceasta presupune doua mecanisme - masuri preventive, daca exista un risc evident de incalcare a valorilor UE, si sanctiuni, daca s-a produs deja o astfel de incalcare.

Posibilele sanctiuni impotriva tarii UE in cauza nu sunt clar definite in tratatele UE, dar ar putea include suspendarea drepturilor de vot in Consiliul European.

In ambele mecanisme, se arata intr-o informare a Parlamentului European, decizia finala trebuie sa fie luata de reprezentantii statelor membre in cadrul Consiliului, dar pragurile pentru a ajunge la o decizie sunt diferite. In cadrul mecanismului de prevenire, decizia in Consiliu necesita o majoritate de patru cincimi din statele membre, in timp ce determinarea existentei unei incalcari necesita unanimitate intre sefii de state si de guverne ai UE.

Statul membru in cauza nu participa la vot.

Pentru a fi adoptata, propunerea trebuie sa primeasca sprijinul majoritatii absolute a deputatilor europeni, adica 376 de voturi pentru, si a doua treimi din deputatii europeni care participa la vot.

Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, afirmă vineri, la 20 de ani de la admiterea României în NATO, că aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe...
Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv FOTO/VIDEO
Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv FOTO/VIDEO
Marcel Ciolacu, premierul României afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la Organizația Nord Atlantică reprezintă o garanţie de securitate pentru...
#Rezolutie Parlamentul European Dancila MCV , #MCV