Un judecator rupe tacerea. Transant, despre infractori eliberati, protocoale, santaje, probe ticluite: Notiunea de independenta a justitiei este batjocorita!

Scandalurile din sistemul judiciar au fost provocate cu ajutorul unor teorii ale conspiratiei si reprezinta artificii aruncate in spatiul public pentru a justifica mutilarea Legilor Justitiei, a legilor penale si procesual penale, afirma Sorina Marinas, judecator de la sectia penala a Curtii de Apel Craiova.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, dna Sorina Marinas, foarte apreciata in randul magistratilor si unul dintre cei mai tineri (33 de ani) judecatori de nivel de Curte de Apel din Romania, a facut precizari transante despre subiectele fierbinti in dezbatere: santajarea si presarea judecatorilor de catre procurori, solutiile de achitare, efectele recursului compensatoriu, protocoale secrete si implicarea SRI in procesele penale, conditiile de munca din instante.

Iata principalele declaratii facute de Sorina Marinas:

• Judecatorul care afirma ca a fost santajat sau presat nu are calitatile necesare pentru a fi numit judecator. Nu poti pretinde ca cineva, oricine, te poate santaja sau poate pune presiune asupra ta, fara sa stirbesti autoritatea cu care ai fost investit.
• Au existat multe dosare penale formate ca urmare a unor plangeri penale sau denunturi formulate impotriva mea, toate au fost solutionate cu clasare.
• Judecatorii nu au avut cunostinta de existenta protocoalelor PICCJ-SRI. Ele au reprezentat, din punctul meu de vedere, simple proceduri de lucru intre institutii.
• In dosarele solutionate de mine nu au existat probe la care inculpatii sa nu aiba acces si nici nu am identificat acte de urmarire penala efectuate de ofiteri SRI.
• Solutia de achitare nu reprezinta neaparat "nevinovatia absoluta"
• Sectia pentru anchetarea magistratilor ar putea fi perceputa de magistrati ca o anumita tentativa de hartuire.
• Recursul compensatoriu a reprezentat o masura de clementa, desi a fost prezentata public ca o masura reparatorie impusa de CEDO.
• Orice masura de clementa constituie un motiv in plus pentru toti infractorii sa creada ca vor scapa fie nepedepsiti, fie cu o pedeapsa mica.
• As vrea sa-l vad pe ministrul Justitiei deliberand si pronuntand o solutie in timp ce ceilalti 9 colegi de birou vorbesc intre ei. Curtea de Apel Craiova functioneaza intr-un fost service auto. Grefierii ar merita "un recurs compensatoriu" pentru conditiile de munca.
• Fiecare neadevar spus, fiecare jignire tinde la bagatelizarea rolului Justitiei. Nu am fost suficient de diligenti pentru a observa din timp pericolele si pentru a reactiona la timpul potrivit. Insa niciodata nu e prea tarziu.

Cum se vad din perspectiva unui judecator "penalist" scandalurile din Justitie cu inregistrari, cu acuzatii despre mii de victime ale abuzurilor procurorilor, despre mii de nevinovati in puscarii si milioane de persoane interceptate. E macar un sambure de adevar?

Scandalurile din sistemul judiciar au fost provocate cu ajutorul unor teorii ale conspiratiei, special elaborate pentru a decredibiliza magistratii. Stigmatizarea procurorilor, catalogarea acestora ca fiind o categorie profesionala care si-a facut un scop din "aruncarea dupa gratii" a milioane de nevinovati, interceptarea a milioane de persoane, reprezinta doar artificii aruncate in spatiul public pentru a justifica mutilarea Legilor Justitiei, a legilor penale si procesual penale.

Este cat se poate de evident ca solutia de condamnare o pronunta judecatorul, nu procurorul. Acesta din urma poate doar sa formuleze o acuzatie. De asemenea, masurile de supraveghere tehnica, cea mai "deranjanta" fiind vestita interceptare, sunt dispuse de judecator, in conditiile prevazute de lege.

Pe de alta parte, aceste afirmatii sunt formulate cu vadita rea credinta. Presupunand ca judecatorii ar fi emis milioane de mandate de supraveghere tehnica (presupunerea fiind facuta pentru a demonta aceste afirmatii, intrucat numarul rezulta cu precizie din fiecare raport anual de activitate al SRI, disponibil la http://www.cdep.ro/caseta/2015/09/22/hp15023_raportSRI_2014.pdf, de unde reiese, de exemplu, ca numarul mandatelor puse in executare in cursul anului 2014 a fost de 42.263), nu exista posibilitatea interceptarii a milioane de persoane, pentru ca nu exista resursa umana necesara implementarii unui astfel de numar de mandate, din punct de vedere logistic nu exista aparatura, spatiul de stocare si nici resursele financiare necesare desfasurarii unei activitati de interceptare de natura celei vehiculate in spatiul public.

Despre "nevinovatii" din penitenciare, ce ar fi de spus? Sunt atat de "nevinovati" incat cea mai mare parte a celor liberati anterior executarii integrale a pedepsei revin in penitenciare intr-un interval de timp relativ scurt si, bineinteles, sunt tot nevinovati.

Exista o stare de tensiune intre procurori si judecatori, asa cum multi incearca sa acrediteze?

Nu exista o stare de tensiune intre judecatori si procurori. Nu avem nimic de impartit. Fiecare dintre noi trebuie sa-si indeplineasca atributiile cu onoare si constiinta.

Si, totusi, se vorbeste despre presiuni, santaje chiar ale procurorilor contra judecatorilor. Ati fost vreodata tinta unei incercari de santaj, tinta unei presiuni pentru a lua o anumita decizie?

Nu am fost niciodata tinta unei incercari de santaj sau presiuni.

Din punctul meu de vedere, judecatorul care afirma ca a fost santajat sau care afirma ca a fost presat de procuror sau de oricare dintre parti sau persoana vatamata nu are calitatile necesare pentru a fi numit judecator. Este un simplu purtator de roba si nu face cinste categoriei noastre profesionale.

Un judecator este o mica parte din ceea ce numim una dintre cele trei puteri in stat. Si as atrage atentia asupra acestui aspect. Puterea judecatoreasca NU este a treia putere in stat, ci este UNA dintre cele trei. Nu poti pretinde ca cineva, oricine, te poate santaja sau poate pune presiune asupra ta fara sa stirbesti autoritatea cu care ai fost investit.

Daca prin propriile actiuni ai ajuns santajabil sau ai permis cuiva sa aiba posibilitatea de a-ti influenta activitatea profesionala, corect ar fi sa iti dai demisia. Din acel moment nu mai prezinti garantia independentei si impartialitatii.

Ati avut vreun dosar penal? V-a fost vreodata teama ca s-ar putea sa vi se ticluiasca unul?

Au existat multe dosare penale formate urmare a unor plangeri penale sau denunturi formulate impotriva mea. Nu am avut niciodata vreuna dintre calitatile procesuale prevazute de Codul de Procedura Penala, respectiv suspect sau inculpat.

Cu privire la acest aspect, trebuie precizat ca solutiile pronuntate de un judecator vor nemultumi intotdeauna pe cineva. Nemultumitul, in majoritatea cazurilor, va formula o plangere impotriva judecatorului, pentru a-l sicana, pentru a se razbuna. Daca plangerea indeplineste conditiile de forma prevazute de lege, va fi inregistrata sub un numar unic de catre unitatea de parchet, astfel ca va exista un dosar penal ce vizeaza judecatorul respectiv.

Referitor la dosarele care m-au vizat pe mine, toate au fost solutionate cu clasare, iar solutiile procurorilor au format obiectul plangerilor adresate judecatorilor, fiind respinse.

Nu mi-a fost niciodata teama ca ar putea sa mi se "ticluiasca" un dosar. Solutiile pronuntate, atat in perioada in care am fost judecator in complet unic, cat si in complet colegial, au reprezentat convingerea mea, iar aceasta din urma s-a format pe baza de probe.

"Ticluirea" unui dosar in raport de activitatea mea extrajudiciara o consider exclusa. In primul rand, pentru ca am un comportament corect in societate, respectand obligatiile specifice profesiei, dar si pe cele ale unui simplu cetatean si, in al doilea rand, pentru ca am exclus posibilitatea plasmuirii unor probe impotriva mea, raportandu-ma la corectitudinea si profesionalismul procurorilor pe care ii cunosc, unii dintre ei fiindu-mi colegi de promotie.

CCR urmeaza sa ia (miercuri, 16 ianuarie) o decizie in privinta celebrelor protocoalelor PICCJ-SRI. Care este punctul dvs de vedere in privinta acestor protocoale?

Despre protocoale s-a discutat atat de mult incat subiectul a devenit obositor.

In primul rand, fiind secrete, judecatorii nu au avut cunostinta de existenta acestora, astfel ca solutiile pronuntate nu au fost in niciun caz influentate de vestitele protocoale.

In al doilea rand, acestea au reprezentat, din punctul meu de vedere, simple proceduri de lucru intre institutii. Nu am inteles niciodata de ce doar cele incheiate de parchete au fost catalogate "nefiresti", cat timp, de exemplu, si Inspectia Judiciara si Ministerul Justitiei au incheiat astfel de protocoale si acestea, spre suprinderea noastra, a tuturor, nu au fost criticate de niciun factor politic sau judiciar.

Ati primit vreodata "plicuri galbene" cu probe la care inculpatul sa nu aiba acces? Ati gasit in dosare acte de urmarire penala facute de ofiteri SRI?

In dosarele solutionate de mine nu au existat probe la care inculpatii sa nu aiba acces si nici nu am identificat acte de urmarire penala efectuate de ofiteri SRI.

O situatie delicata adesea invocata este a achitarilor, mai ales a celor care apar dupa o perioada de arest preventiv. Anchetarea, arestarea si trimiterea in judecata a unor persoane care au fost achitate pot fi considerate abuzuri?

Referitor la situatia achitarilor dupa ce in cauze au existat masuri preventive, trebuie mentionat ca luarea, prelungirea sau mentinerea unor masuri preventive trebuie sa se sprijine pe un minimum de probe care sa conduca la existenta unei suspiciuni rezonabile ca inculpatul a savarsit fapta.

Pentru pronuntarea unei solutii de condamnare, probele trebuie sa fie apte sa convinga judecatorul dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul a savarsit fapta.

Or, se observa destul de usor ca intre o masura preventiva si solutia de condamnare cantitatea, calitatea si aptitudinea probelor de a convinge difera in mod substantial.

Poti avea probe suficiente, si calitativ si cantitativ, pentru a dispune o masura preventiva, dar insuficiente pentru a condamna persoana in cauza. Nu se poate pune problema existentei unui abuz in cazul in care dosarul este solutionat cu achitare.

Solutia de achitare este de cele mai multe ori promovata in spatiul public ca reprezentand "nevinovatia absoluta", sugerandu-se in mod gresit ca fapta nu exista sau ca inculpatul nu a savarsit-o, fiind acuzat pe nedrept. Or, in practica, solutia de achitare se dispune pe diferite temeiuri.

Putem aminti aici ca, in majoritatea cazurilor, solutiile de achitare se intemeiaza pe neintrunirea tuturor elementelor constitutive ale infractiunii, respectiv lipsa de tipicitate. Asta inseamna, de exemplu, ca fapta exista, inculpatul a savarsit-o, insa nu cu vinovatia impusa de lege.

Iar in acest caz, daca legea impune existenta intentiei, iar urmare a probelor administrate nu se poate dovedi dincolo de orice indoiala rezonabila intentia, acesta va fi achitat.

Pe de alta parte, solutia de achitare dovedeste un sistem judiciar sanatos, corect. Nu orice act de acuzare inseamna automat condamnare. Altfel ce rost ar mai avea judecatorii?

Cum apreciati existenta sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor?

Inutila, nejustificata, aspru criticata si totusi infiintata.

S-a inoculat ideea ca infractionalitatea a atins un grad critic in magistratura si ca ar fi necesara aceasta sectie pentru a face curatenie. Nu neaga nimeni ca au existat si, cu siguranta, vor mai exista magistrati care au savarsit si vor savarsi infractiuni. Insa regula in magistratura este corectitudinea, seriozitatea. Cum spunem noi, ne place sa punem capul pe perna seara linistiti.

Raportat la suspiciunile pe care insistenta infiintarii acestei sectii le-a generat, nu exclud posibilitatea ca magistratii sa perceapa o anumita tentativa de hartuire, nu atat personala, cat colectiva.

Recursul compensatoriu genereaza mari tensiuni in aceste zile, pare o gratiere mascata si nediferentiata in functie de fapta si persoana condamnatului. Era o masura necesara?

Recursul compensatoriu reprezinta dovada clara a incapacitatii statului de a remedia problemele indicate de CEDO prin masuri apte atat sa rezolve deficientele de la nivelul penitenciarelor, cat si sa protejeze ordinea publica. A reprezentat, intr-adevar, o masura de clementa, desi a fost prezentata public ca o masura reparatorie impusa de CEDO.

Desi au existat avertismente cu privire la efectele acestei institutii, factorii de decizie le-au ignorat, iar in acest moment incearca sa arunce vina unii pe altii pentru rata recidivei si gravitatea faptelor savarsite de cei liberati cu ajutorul beneficiului zilelor considerate ca executate.

Recent, prim-procurorul PT Brasov, Claudiu Sandu, spunea ca toate modificarile legislative, discutia despre amnistie, recursul compensatoriu au dat curaj infractorilor care considera ca oricum vor beneficia si ei de masurile luate in favoarea "gulerelor albe". Impartasiti acest punct de vedere?

Da, cred ca orice masura de clementa constituie un motiv in plus pentru toti infractorii sa creada ca vor scapa fie nepedepsiti, fie cu o pedeapsa mica. Intotdeauna pe langa "pestii mari" vor trai si cei mici, acestia din urma fiind beneficiari prin ricoseu ai actelor de clementa.

Nu atat ca judecator, ca simplu cetatean roman, considerati ca sunteti intr-un pericol mai mare decat inainte de aceste masuri?

Sigur ca, in afara programului de munca, suntem oameni ca oricare altii. Poate noi am dobandit prin prisma experientei profesionale un alt mod de a privi infractionalitatea si ne putem lua mai multe masuri de siguranta pentru a evita sa ajungem victime, insa avem familii si prieteni, iar ei sunt la fel de expusi pericolului de a ajunge victime ca oricare alt cetatean.

Ministrul Justitiei s-a ocupat mult de situatia suspectilor, a condamnatilor in favoarea carora au fost decise tot felul da masuri. Care este situatia instantelor din punct de vedere logistic? Cu ce probleme va confruntati?

Toti cei care au condus Ministerul Justitiei au avut alte prioritati. Niciunul dintre ei nu s-a preocupat cu adevarat de buna desfasurare a activitatii. De exemplu, la Craiova, de ani de zile asteptam sedii pentru instante. Judecatoria Craiova functioneaza in conditii greu de imaginat. Exista birouri in care isi desfasoara activitatea 10-12 judecatori.

As vrea sa-l vad pe ministrul Justitiei deliberand si pronuntand o solutie in timp ce ceilalti 9 colegi de birou vorbesc intre ei sau cu grefierii sau chiar in timp ce se discuta o propunere de arestare preventiva. Nu exista o camera de consiliu si, de multe ori, daca salile de judecata sunt ocupate, masurile preventive se discuta in biroul judecatorilor.

Au fost cativa ani in care aparatele de aer conditionat nu au functionat, nu aveam suficienta hartie pentru imprimante, nici becuri si nici o toaleta decenta.

Despre grefieri nici nu mai vorbesc... cred ca si ei ar merita "un recurs compensatoriu" pentru conditiile de munca.

Curtea de Apel Craiova, instanta la care imi desfasor activitatea in prezent, functioneaza intr-un fost service auto. Cele mai multe birouri nu au lumina naturala. Se lucreaza la lumina de neon. In birourile mici sunt 3-4 judecatori, nu exista spatiu pentru a fi depozitate dosarele atunci cand sunt aduse pentru a fi studiate, astfel ca le tinem pe podea. In birourile mai mari, sunt 5-6 judecatori, iar problema spatiului este aceeasi.

Avem o singura sala de judecata si o sala de masuri preventive. Deci in doua sali trebuie sa ne desfasuram activitatea 30 de judecatori. Uneori, pentru a evita supraincarcarea sedintelor de judecata, acordam termene separate si folosim o sala de comercial, dar pentru a fi aduse in sala persoanele private de libertate, ofiterii din cadrul penitenciarelor trebuie sa traverseze curtea, existand astfel multe riscuri.

Considerati ca independenta dvs, ca judecator, si a sistemului judiciar in ansamblu este pusa in pericol de ceva sau cineva?

Independenta sistemului judiciar a fost in ultima vreme subiect de cancan. Notiunea de independenta este batjocorita, iar acest lucru este posibil pentru ca garantul independentei Justitiei nu prea isi mai indeplineste rolul constitutional. Acest lucru se poate observa la o simpla accesare a site-ului CSM.

Desigur, fiecare atac concertat la adresa sistemului judiciar va afecta independenta, dar nu pe cea individuala, ci in ansamblu. Fiecare declaratie, fiecare neadevar spus, fiecare jignire tinde la bagatelizarea rolului Justitiei.

In aceasta privinta, ne gasesc si noua o vina, poate cea mai mare. Nu am fost suficient de diligenti pentru a observa din timp pericolele si pentru a reactiona la timpul potrivit. Insa niciodata nu e prea tarziu.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...