Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Stiri > CEDO
A   A   A

Document exclusiv - Dovada admiterii in principiu a sesizarii facute de L.C. Kovesi la CEDO

Document exclusiv - Dovada admiterii in principiu a sesizarii facute de L.C. Kovesi la CEDO
Foto: captura video
Plangerea facuta de Laura Codruta Kovesi la CEDO privind modul de revocare din functia de sef al DNA a trecut de completul de unic judecator (judecatorul raportor), deci a fost admisa in principiu, afirma avocata dnei Kovesi, Nicoleta Popescu, specializata pe cazuistica CEDO.

"Plangerea a trecut de o prima etapa - filtrajul, unde se opresc intre 90-95% din plangeri, nu a fost declarata vadit inadmisibila si a trecut intr-o etapa superioara".

Precizarile vin dupa ce in ultimele zile, in spatiul public si in anumite media s-a sustinut intens ca, de fapt, plangerea dnei Kovesi nu ar fi fost admisa in principiu de CEDO, fiind invocate un raspuns al CEDO care nu spunea nimic de admiterea in principiu si faptul ca la multiple cautari pe portalul CEDO, nu este returnat niciun rezultat privind cazul fostei sefe a DNA.
Pentru intelegerea exacta a situatiei, avocata Nicoleta Popescu a pus la dispozitia Ziare.com documentul de admitere in principiu primit de LCK de la CEDO si, pentru comparatie, un document care reprezinta o instiintare de respingere pentru inadmisibilitate.



"Daca ne aflam in situatia de inadmisibilitate primeam o scrisoare - in termen de 3 luni de la inregistrare - in care eram anuntata ca intr-un complet de unic judecator plangerea a fost declarata inadmisibila (a se vedea exemplul de scrisoare atasat) ".

Numai cererile admise in principiu primesc codul de bare care se vede in documentul referitor la cererea dnei Kovesi. "Nicio cerere nu primeste cod de bare daca nu trece de filtraj", spune dna Popescu.
Unele confuzii, voite sau nu, in spatiul public provin din faptul ca procedura CEDO s-a schimbat, dupa cum explica avocata Nicoleta Popescu:

"In prezent, Curtea nu mai decide separat asupra admisibilitatii unei plangeri. Admisibilitatea plangerii este unita cu fondul cauzei, iar Curtea le analizeaza, in prezenta procedura, intotdeauna impreuna. In vechea procedura, Curtea analiza si separat admisibilitatea, insa in prezent nu o mai face.

Pe vechea procedura, toata lumea primea coduri de bare si astepta ani de zile pana cand primea o inadmisibilitate. Acum inadmisiblitatea se da in primele trei luni si cele care trec de filtru primesc cod de bare".

La acest moment, plangerea a trecut de filtraj, iar Curtea a apreciat ca plangerea indeplineste prevederile art. 47 din Regulamentul Curtii. Asta inseamna admisibilitate de principiu.
Art. 47 prevede: "Continutul unei cereri individuale:

1. Orice cerere formulata in temeiul art. 34 din Conventie se face pe formularul pus la dispozitie de grefa, daca presedintele sectiei investite cu solutionarea ei nu hotaraste altfel.

Formularul cuprinde: (a) numele, data nasterii, nationalitatea, sexul, ocupatia si adresa reclamantului; (b) numele, ocupatia si adresa reprezentantului, daca este cazul; (c) partea sau partile contractante impotriva (careia) carora este indreptata cererea; (d) o expunere succinta a faptelor; (e) o expunere succinta a pretinsei sau a pretinselor incalcari ale Conventiei si a argumentelor pertinente; (f) o expunere succinta privind respectarea de catre reclamant a conditiilor de admisibilitate prevazute de art. 35 alin. 1 din Conventie (epuizarea cailor de recurs interne si respectarea termenului de sase luni); (g) obiectul cererii; si va fi insotit de (h) copii de pe toate documentele pertinente, in special de pe hotarari judecatoresti sau de alta natura, privitoare la obiectul cererii.
2. In plus, reclamantul trebuie: (a) sa prezinte toate elementele, in special documentele si deciziile citate la alin. 1 lit. h al prezentului articol, care dau posibilitatea de a stabili daca au fost indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute in art. 35 alin. 1 din Conventie (epuizarea cailor de recurs interne si respectarea termenului de sase luni); si (b) sa mentioneze daca a supus plangerea sa unei alte instante internationale de ancheta sau de reglementare a diferendelor".


Dupa ce a trecut de filtraj, cererea ajunge fie la un complet de 3 judecatori, daca e simpla, repetitiva, sau de 7 judecatori, daca e complexa.



In ce priveste acuzatiile ca plangerea dnei Kovesi nu apare in cautarile de pe siteul CEDO, avocata Nicoleta Popescu precizeaza ca "motorul de cautare al CEDO, HUDOC, este diferit de ECRIS si in el nu apar plangerile in stadiul in care se afla plangerea dnei Kovesi, ci doar decizii (atunci cand Curtea considera ca nu a fost incalcata Conventia Europeana) si hotarari (cand Curtea constata ca un stat a incalcat Conventia Europeana).
Cauza dnei Kovesi nu a fost finalizata, astfel incat nu exista o decizie sau o hotarare care sa fie publicata in HUDOC". Din acelasi motiv, cauza dnei Kovesi nu apare nici in sectiunea Press Release.

Cererea, intr-adevar, inca nu a fost comunicata Guvernului Romaniei. Nu exista in Regulamentul Curtii un termen in care sa fie comunicata, spune dna Popescu.

Nicoleta Popescu, avocat al Baroului Bucuresti, este considerata una dintre cele mai bune specialiste in dosare CEDO, unde a castigat pana acum 26 de cazuri:

Velcea si Mazare c. Romaniei (cererea nr. 64301/01);
Carabulea c. Romaniei (cererea nr. 45661/99);
Davidescu c. Romaniei (cererea nr. 2252/02);
Iordache c. Romaniei (cererea nr. 6817/02);
Pop Floarea c. Romaniei (cererea nr. 63101/00);
Pilot Service Constanta c. Romaniei (cererea nr. 1477/02);
Pantea c. Romaniei (cererea nr. 5050/02);
Parohia Greco-Catolica Sfantul Vasile Polona c. Romaniei (cererea nr. 65965/01);
Parohia Greco-Catolica Sfantul Sambata Bihor c. Romaniei (cererea nr. 48107/99);
Stroia c. Romaniei (cererea nr. 26449/04);
Ion Georgeta c. Romaniei (cererea nr. 28121/04)
Marian Nita c. Romaniei (cererea nr. 28162/05);
Rosioru c. Romaniei (cererea nr.37554/06);
Munteanu c. Romaniei (cererea nr.13111/05);
Predica c. Romaniei (cererea nr.42344/07);
Dragan c. Romaniei (cererea nr.65158/09);
Costel Popa c. Romaniei (cererea nr. 47558/10);
Stepanian c. Romaniei (cererea nr.60103/11);
DMD c. Romaniei (cererea nr.23022/13);
Marinescu c. Romaniei (cererea nr.68842/13);
Stanciu c. Romaniei (cererea nr.70040/13);
Vaida c. Romaniei (cererea nr.45632/14);
Cucu c. Romaniei (cererea nr.22362/06);
Raducanu c. Romaniei (cererea nr. 17187/05);
Radulescu c. Romaniei (32800/12);
Nenciu c. Romaniei (cererea nr.65980/13)
Ce reclama Kovesi

Amintim ca Laura Codruta Kovesi sustine in plangerea adresata CEDO ca procedura de revocare a incalcat drepturile omului pentru ca nu a avut calitatea de parte in conflictul solutionat de instanta constitutionala, nu a fost citata in fata Curtii Constitutionale si nu a avut posibilitatea de a avea cel putin calitatea de intervenienta pentru a exprima un punct de vedere in apararea sa.

In plus, deciziile CCR nu pot fi contestate, potrivit legislatiei din Romania.

"Am formulat in luna decembrie 2018 o plangere, in nume personal, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in care am aratat ca au fost incalcate mai multe drepturi prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor Omului in ceea ce priveste revocarea din functia de procuror sef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronuntata de Curtea Constitutionala", a declarat Kovesi.
In 30 mai, Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre ministrul Justitiei si presedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul sefului statului de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi.

CCR a stabilit ca, pentru solutionarea acestui conflict, presedintele urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al DNA.

Citeste si: Cum ar putea face Kovesi din nou istorie. Tribunalul CCR, la judecata CEDO
Facebook ShareTweet
 Vineri, 01 Februarie 2019, ora 08:41
 Autor:Ioana Ene Dogioiu

 Articol citit de 28611 ori

Citeste si: