Cei trei preoti condamnati pentru ca l-au santajat pe fostul episcop de Husi Corneliu Barladeanu (foto) au lezat imaginea Bisericii Ortodoxe Romane prin faptele lor, sustin magistratii Curti de Apel Iasi, care au dat sentinta definitiva in acest caz. Stenogramele discutiilor releva ca acestia aveau dorinte cat se poate de lumesti: bani, functii si masini de lux.
Vorbim de unul dintre cele mai mediatizate cazuri in care sunt implicate inalte fete bisericesti. In urma scandalului, fostul episcop de Husi, Corneliu Barladeanu, membru al membru al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, s-a retras din demnitatea de episcop.
Cei trei preoti l-au santajat pe Corneliu Barladeanu cu difuzarea unor inregistrari video mai vechi, in care fostul episcop aparea in ipostaze intime cu un fost elev de la seminar. Ei l-au amenintat pe seful lor ca daca nu le da 50.000 euro sau functii, vor face publica inregistrarea, atat in presa, cat si la conducerea Bisericii Ortodoxe Romane.
Curte de Apel Iasi foloseste cuvinte dure la adresa preotilor implicati:
- "Comportament josnic, incalificabil pentru un preot, de a incerca sa obtina un avantaj nepatrimonial si patrimonial injust prin folosirea unor inregistrari compromitatoare"
- "Total dispret fata de fondurile Episcopiei si fata de comunitatea de crestini ortodoxi care in buna masura au contribuit la acumularea veniturilor Episcopiei"
Fostul arhimandrit Cristian Jitaru a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare, dupa ce l-a santajat pe fostul episcop pentru a fi nominalizat pentru un post de episcop vicar.
Gheorghe Damian, fost preot de caritate la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui, si preotul paroh al Parohiei Valeni, Razvan Bumbu, au primit cate 3 ani de inchisoare, dupa ce i-au cerut fostului episcop suma de 50.000 euro, cu titlu de asa -zis ajutor pentru parohii.
Judecatorii le-au mai interzis celor trei dreptul de a exercita functia de preot pe o perioada de 5 ani, potrivit minutei, disponibila pe portalul instantei.
Decizia Curtii de Apel Iasi a fost data in luna martie, dar motivarea a fost redactata in aceasta saptamana.
Probele DNA
Interceptari ambientale si telefonice, mesaje sms, dar si declaratii de martori au fost principalele probe aduse de DNA in acest caz fara precedent.
"Curtea apreciaza ca starea de temere reala in care s-a aflat persoana vatamata Onila Corneliu (numele de mirean al fostului episcop de Husi, Corneliu Barladeanu - n.red.) din cauza actiunilor celor trei inculpati este probata dincolo de orice indoiala, dovada stand consecintele concrete produse asupra persoanei sale si asupra vietii sale profesionale, aceasta fiind inlaturata din functia detinuta in ierarhia Bisericii Ortodoxe Romane urmare a publicarii in mass-media a inregistrarilor compromitatoare in care se sustine ca ar aparea intretinand raporturi homosexuale," sustine Curtea de Apel Iasi.
In timpul procesului, preotii - santajisti au spus instantei ca episcopul nu a facut, pe parcursul declaratiilor date in cauza, vreo apreciere asupra caracterului compromitator pentru persoana sa a filmarilor detinute de inculpat, aratand ca nu a vizionat niciodata aceste filmari. Curtea insa a respins aceasta aparare.
"Astfel de inregistrari, fie ca sunt adevarate, fie ca reprezinta trucaje, sunt, dincolo de orice urma de dubiu, apte sa compromita iremediabil imaginea unei persoane care este monah, a depus un juramant de castitate si mai detinea si o functie publica in ierarhia Bisericii Ortodoxe Romane, si sa creeze intrinsec stare de temere, aceasta indiferent daca persoana in discutie a vizionat/ascultat sau nu inregistrarile detinute de inculpatul Cristian Jitaru, cata vreme cunostea cu ce anume este amenintat.
Prin urmare, criticile inculpatilor privind inexistenta sau nedovedirea starii de teama pe care faptele acestora au generat-o asupra persoanei vatamate nu pot fi primite", motiveaza instanta.
Magistratii mai arata ca daca cei trei preoti "ar fi fost de buna credinta si profund morali, asa cum s-ar fi cuvenit sa fie niste clerici, din momentul in care au intrat in posesia inregistrarilor video compromitatoare (indiferent de caracterul adevarat sau nu al imaginilor redate in aceste inregistrari, aspect care, de altfel, nu are nicio relevanta din perspectiva existentei continutului constitutiv al infractiunii de santaj) s-ar fi adresat imediat organelor judiciare si celor din ierarhia bisericeasca pentru luarea masurilor legale, nicidecum nu si-ar fi preconstituit probe cu care, la momentul oportun, sa santajeze persoana pretins vizata de aceste inregistrari pentru a obtine diverse foloase materiale si non materiale".
Acesta teza a fost reluata de magistrati si in momentul in care au stabilit pedepsele pentru Cristian Jitaru, care era preot arhimandrit la Catedrala Episcopala Husi, cel mai inalt rang onorific bisericesc care se confera monahilor, de regula pentru merite duhovnicesti si/sau administrative deosebite.
"Daca inculpatul ar fi fost de buna credinta si profund moral, asa cum s-ar fi cuvenit sa fie un preot, din momentul in care a intrat in posesia inregistrarilor video compromitatoare s-ar fi adresat imediat organelor judiciare si celor din ierarhia bisericeasca pentru luarea masurilor legale, nicidecum nu s-ar fi dedat unui comportament josnic, incalificabil pentru un preot, de a incerca sa obtina un avantaj nepatrimonial si patrimonial injust prin folosirea unor inregistrari compromitatoare", motiveaza Curtea de Apel Iasi.
"Sa dea Dumnezeu sa ajung episcop!", ofta Jitaru, in interceptarile din dosar..
"Sa dea Dumnezeu! Ca m-am saturat", il incuraja Razvan Bumbu.
"Si tine minte, Razvane, eu am facut niste fagaduinte mari inaintea lui Dumnezeu, sa dea Dumnezeu sa ajung episcop", era crezul lui Jitaru.
Gravitatea faptei savarsite mai este conturata si de scopul urmarit de Cristian Jitaru prin savarsirea faptei si anume obtinerea nominalizarii pentru o functie importanta in ierarhia bisericeasca, respectiv cea de episcop - vicar al Episcopiei Husilor, "desi cunostea ca nu indeplinea conditiile legale pentru a accede intr-o astfel de functie care, in plus, fusese desfiintata din organigrama episcopiei".
In cazul lui Gheorghe Damian, fost preot de caritate la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui, instanta a retinut starea de pericol creata pentru valoarea sociala ocrotita de lege prin incriminarea faptei de santaj, respectiv libertatea morala a persoanei, demnitatea acesteia, gravitatea consecintelor iremediabile ale faptei savarsite asupra vietii profesionale si personale a acesteia, fara a ignora si lezarea imaginii Bisericii Ortodoxe Romane.
"Partea" lui Damian din santajul la episcop ar fi fost de 25.000 euro, din 50.000 euro. Banii urmau sa fie platiti de Episcopie pentru un asa-zis ajutor pentru biserici, destinata efectuarii unor investitii la parohia complicelui sau, Razvan Bumbu.
"Ca si in cazul inculpatului Cristian Jitaru, gravitatea faptei savarsite de inculpatul Gheorghe Damian este redata si de scopul urmarit de inculpat prin savarsirea acesteia si anume obtinerea, in mod injust, a unei sume importante de bani (partea sa fiind de 25.000 de euro din cei 50.000 de euro solicitati), pentru sine, pentru satisfacerea unor interese personale obscure, manifestand astfel total dispret fata de fondurile unei institutii de interes public si de comunitatea de crestini ortodocsi care in buna masura au contribuit la acumularea veniturilor Episcopiei", motiveaza judecatorii.
In cazul lui Razvan Bumbu, judecatori arata ca partea acestuia, de 25.000 euro, urma sa fie folosita la achizitia unei masini de lux, "pentru satisfacerea unor interese personale obscure".
"Gravitatea faptei savarsite de inculpatul Razvan Bumbu este redata si de scopul urmarit de inculpat prin savarsirea faptei si anume obtinerea, in mod injust, a unei sume importante de bani (partea sa fiind de 25.000 de euro din cei 50.000 de euro solicitati), pentru sine, pentru satisfacerea unor interese personale obscure (achizitionarea unui autoturism de lux), manifestand astfel total dispret fata de fondurile unei institutii de interes public si de comunitatea de crestini ortodoxi care in buna masura au contribuit la acumularea veniturilor Episcopiei", conchide Curtea de Apel Iasi.
Interceparile realizate de DNA arata ca, desi nici nu primisera cei 50.000 de euro, preotii Gheorghe Damian si Razvan Bumbu faceau planuri cum sa-i cheltuiasca.
Bumbu discuta cu o alta persoana sa-si cumpere un Mercedes elegant. " Vreau sa...Vreau sa ma consult intr-o problema, ca eu am stat pana dimineata la cinci si nu mi-am tot gasit linistea. A... Clasa E sau Clasa S? Asta este mare problema! Este marea mea problema, asta, de fapt", explica Bumbu care era problema lui.
"Asa mi se demonstreaza clasa, casa si cu toate astea si zic parca Mercedes trebuie in fata...", explica preotul Bumbu.
"Am gasit si S cu vreo trei mii mai mult, da-i frumos tare de tot!", era incantat Bumbu. Era vorba de o masina din 2008.
Nemultumirea fetei bisericesti era ca impozitul era mare pentru o astfel de masina. "Impozitul e...nu-i opt milioane, e douazeci....Ei, zece milioane pe an, cacat", se plangea Bumbu.
"Bai, dar zi asa! Alexia spune ca ei ii place Mercedesul in general" sau "A6-le ala nu-ti face cu ochiul ca si aia-i super, nu?", erau alte teme de interes ale lui Bumbu, atunci cand era vorba de autoturisme de lux.
Tot el a explicat de unde avea banii pentru masina, partea sa din cei 50.000 de euro: "O rezolvam, ori azi, maine, poimaine, saptamana viitoare intra ce are de intrat si cu asta basta. Si eu o sa am douazeci si cinci de mii partea mea. Asta-i ideea!".
