Copii germani tinuti in sclavie, in Maramures: 14 persoane trimise in judecata, inclusiv un asistent social

Vineri, 14 Februarie 2020, ora 14:33
4981 citiri
Copii germani tinuti in sclavie, in Maramures: 14 persoane trimise in judecata, inclusiv un asistent social
Foto: Arhiva Pixabay

14 persoane au fost trimise in judecata de procurorii DIICOT, in dosarul in care mai multi copii germani au fost tinuti in sclavie si abuzati in Maramures. Printre acestia, si Marcel Vasile Iusco, asistent social la Directia de Protectia Copilului Maramures.

Sub pretextul unui program de reeducare "in mijlocul naturii", program social finantat de statul german, adolescentii nemti veneau in Maramures si erau folositi inclusiv pentru executarea de "munci epuizante in gospodariile unor localnici", fiind supusi unor "metode umilitoare, degradante", inclusiv tinerea "in stare de sclavie".

Cele 14 persoane sunt acuzate de constituire a unui grup infractional organizat, trafic de minori, complicitate la infractiunea de trafic de minori, trafic de persoane, complicitate la infractiunea de trafic de persoane, lipsire de libertate in mod ilegal, complicitate la infractiunea de lipsire de libertate, spalare a banilor, favorizarea faptuitorului si abuz in serviciu, potrivit unui comunicat de presa al DIICOT, remis Ziare.com.

"In concret, tinerii au fost supusi unor tratamente profund abuzive, fiind traficati prin exploatare prin munca, folosindu-se impotriva lor metode brutale, traumatizante (exercitarea repetata a unor acte de violenta fizica extrema, amenintari, lipsire de libertate, incarcerare, supunerea la tratamente degradante si umilitoare, privarea de tratamente medicale in cazul celor care ar fi trebuit sa urmeze prescriptiile medicilor curanti, privarea de continuarea studiilor etc.).

Furnizarea serviciului social denumit asistenta si sprijin in reabilitarea sociala a copiilor si tinerilor cu probleme comportamentale Projekt Maramures, in baza caruia gruparea infractionala efectua aceste activitati, s-a realizat prin intermediul unei entitati (nedefinibila din punct de vedere juridic) intitulata Centrul Projekt Maramures in localitatea Viseu de Sus, judetul Maramures," acuza DIICOT.

Acest centru este situat pe un varf de deal, intr-o zona izolata, fara semnal GSM, foarte greu accesibil chiar si in conditii de vara, pe un drum forestier, fiind necesar un vehicul cu tractiune 4x4.

Pana in orasul Viseu de Sus, distanta este de 8 km, iar pe timp de iarna, copiii erau practic izolati depinzand exclusiv de angajatii centrului pentru eventualele deplasari in afara acestuia.

Program finantat de statul german

Desi unul dintre inculpati sustinea ca urmatoarea "ferma" este la aproximativ 500 de metri, cea mai apropiata proprietate era imobilul apartinand inculpatului si sotiei sale.

"In cauza exista probe ca inculpatii, profitand de programele de integrare sociala finantate de catre statul german, au folosit cea mai mare parte a acestor fonduri in alte scopuri decat cele dedicate, insusindu-si sume de bani in mod ilicit," acuza DIICOT.

Copiii adusi in acest proiect erau luati de catre statul german in custodie de la parintii acestora, dupa care erau incredintati direct catre "Projekt Maramures" (desi furnizorul serviciului social figura a fi o asociatie) pentru a intra in acest "program de reabilitare".

Initiatorul si coordonatorul acestui program si sotia lui sunt inculpati in acest caz.

DIICOT: Metode dure si brutale

Potrivit acuzatiilor, adolescentii erau supusi unor metode dure si brutale, de asa-zisa educatie.

"Aceste metode au presupus in realitate aplicarea unor metode barbare asupra minorilor, prin aducerea si tinerea acestora in conditii de veritabila sclavie, fiind exploatati prin obligarea la executarea unor munci fizice epuizante, dincolo de capacitatile lor fizice si indeplinirea unor servicii lucrative, exercitandu-se asupra lor acte de constrangere fizica adesea extrema (batai repetate, privare de hrana, lipsire de libertate prin inchiderea intr-un asa-zis arest, exercitarea unor manopere medicale intruzive impotriva vointei lor si in ignorarea voita a unor consecinte grave pentru organismul lor, legarea cu funii, inhamarea la caruta alaturi de animale, tinerea deliberata a minorilor in ger si in frig sau in ploaie etc.) si verbala, constand in umilinte si acte specifice torturii," precizeaza DIICOT.

Imediat dupa sosirea in centrul "Projekt Maramures", adolescentii germani erau supusi in mod inevitabil unui program de izolare de aproximativ 3 saptamani, fiindu-le aplicata una dintre metodele 1 la 1, 2 la 1 sau 3 la 1, in functie de comportamentul deviant pe care il prezenta fiecare, in scopul "imblanzirii" lor, aceasta fiind denumita perioada de adaptare.

Regulile si pedepsele

Niste reguli/pedepse/status-uri, scrise in limba germana pe format de hartie A4, erau inramate si afisate la vedere in centru:

- Pedeapsa/regula 1 la 1 - copilul nu fumeaza, nu are voie singur in oras, nu are voie sa se uite la televizor, nu mananca in bucatarie cu ceilalti copii, ci singur in camera, nu are voie sa se departeze de adultul care il are in supraveghere. Aceasta asa-zisa pedeapsa dura maxim 3 saptamani si se aplica in cazul in care copiii se bateau intre ei, bateau animalele, dadeau foc unor diferite obiecte.

- Pedeapsa/regula 2 la 1 reprezenta o casa in care 2 adulti supravegheau 1 copil. Casa era compusa dintr-o camera unde erau cazati adultii, iar din acea camera exista acces catre o alta camera unde era cazat copilul, precum si catre o baie care deservea ambele camere. Copilul manca in camera, in acea casa, separat de alti tineri, iar daca avea un comportament adecvat, ii era permis accesul la televizorul aflat in camera in care erau cazati adultii care il supravegheau.

Aceasta regula/pedeapsa se aplica unui copil care nu se integra si nu socializa cu alti copii dintr-un grup sau celor care aveau comportament violent in cadrul familiilor unde erau dati in plasament.

Regula "leicht matrose" (marinar usor) insemnand ca un copil era cazat singur, avea o ratie de 3 tigari pe zi, activitatile erau libere in sensul ca, daca unii dintre angajati erau repartizati singuri sa indeplineasca sarcini zilnice, acel copil se deplasa cu acestia sa ii ajute (de ex. la cosit sau strans de fan, hranirea animalelor, la lucru in atelierul de tamplarie, de mobila, in cel de fierarie etc.).

Regula "matrose" (marinar) insemna 5 tigari/zi, posibilitatea de a lucra peste program pentru a castiga bani in plus, putea sa mearga la cel mai apropiat magazin, in zilele de weekend avea voie sa mearga in oras, la cumparaturi, iar o data pe luna avea o zi libera pe care alegea sa si-o petreaca cum doreste.

De ce este acuzat asistentul social

Potrivit procurorilor, pentru a oferi un aspect de legalitate activitatilor desfasurate de catre centru, in cadrul grupului infractional ar fi fost cooptat si Marcel Vasile Iusco, asistent social de la Directia de Protectia Copilului Maramures, desemnat manager de caz in privinta serviciului social prestat in cadrul "Centrului de asistenta si sprijin pentru reabilitarea sociala a copiilor si tinerilor cu probleme comportamentale" Projekt Maramures din Viseu de Sus.

"Inculpatul a sprijinit activitatea grupului infractional incepand cu anul 2015 si pana in luna august 2019. Desi avea cunostinta de faptul ca respectivul centru nu era licentiat sa functioneze in conditiile impuse de lege ca si serviciu rezidential, inculpatul nu a indrumat responsabilii acestui centru in vederea licentierii," acuza DIICOT.

De asemenea, Iusco a efectuat controale la Centrul "Projekt Maramures", insa nu ar fi sesizat si nu ar fi solicitat lamuriri cu privire la copiii care erau dati in plasament, nu ar fi intocmit niciun fel de sesizare cu privire la minorii gasiti in centru, care se aflau acolo inainte de solicitarea plasamentului acestora de catre autoritatile germane si ar fi intocmit rapoarte de control neveridice, fara a face verificari efective cu privire la situatia acestora.

Citeste mai multe despre acest caz extrem de grav - Mai multi copii germani au fost tinuti in sclavie si abuzati in Maramures. Unii au vrut sa se sinucida

I.S.

Președintele României: Relevanța NATO este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm
Președintele României: Relevanța NATO este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm
Klaus Iohannis, președintele României a transmis, vineri, 29 martie, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că România va rămâne profund implicată în procesul de adaptare...
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
#Project Maramures, #DIICOT Maramures, #DIICOT Viseu , #DIICOT