Care e situatia din penitenciare la doi ani de la condamnarea Romaniei la CEDO si declansarea "revolutiei" lui Tudorel Toader

Guvernul PSD-ALDE a facut mai putin de jumatate din ceea ce s-a angajat sa faca pentru a imbunatati situatia din penitenciare dupa condamnarea Romaniei la CEDO, iar "revolutia" lansata in justitie de fostul ministru Tudorel Toader nu a avut nici pe departe efectul anuntat, gradul de ocupare in inchisori fiind constant de 111%.

Realitatea din penitenciare a fost prezentata miercuri, in cadrul unei ample dezbateri organizate de APADOR-CH.

Astfel, dupa ce Romania a fost condamnata, in aprilie 2017, pentru "supraaglomerarea penitenciarelor si celelalte conditii necorespunzatoare de detentie", in ianuarie 2018 Guvernul a comunicat Comitetului de Ministri al Consiliului Europei (care se ocupa de executarea hotararilor CEDO) un plan de masuri pentru rezolvarea problemelor.

"Planul de masuri este un angajament al Romaniei ca in urmatorii sapte ani (2018-2024) va moderniza 1351 de locuri de cazare in penitenciare si va construi 8095 de locuri noi. In acelasi plan, Guvernul s-a angajat sa amenajeze 1596 de locuri noi in aresturi si sa modernizeze 187 din cele existente.

In 2019, al doilea an din cei sapte, ne aflam in fata unor cifre care arata ca Guvernul a facut: 70 de locuri noi de detentie, a modernizat 282 de locuri existente si a facut 0 demersuri pentru construirea celor doua penitenciare noi promise. Asta inseamna mai putin de jumatate din ce a promis (pentru aceasta etapa) in privinta penitenciarelor. A reusit sa modernizeze si o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri.

In acelasi timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se mentine constant la 111% in 2019, desi prin Legea 'recursului compensatoriu' au fost eliberati 14.402 detinuti in perioada 2017-2019. Gradul de ocupare in aresturi este de numai 55%", arata APADOR-CH.

In concluzie, organizatia subliniaza ca atat construirea de noi locuri de detentie, cat si modernizarea locurilor existente in penitenciare "este in intarziere fata de calendarul stabilit prin planul de actiune", APADOR-CH apreciind ca solutia optima pentru rezolvarea problemei ar fi "construirea accelerata de noi locuri de detentie si modernizarea accelerata a celor existente".

Conditiile de detinere din aresturi

"Reprezentantii APADOR-CH au vizitat zece unitati de detinere (aresturi si penitenciare), in perioada februarie-iunie 2019, respectiv: Penitenciarele si Centrele de Retinere si Arestare Preventiva din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galati, Craiova, Bucuresti si Targu Jiu.

Folosirea unor metode alternative de arest precum si investitiile facute in ultimii ani in reabilitarea centrelor de retinere si arestare preventiva au facut ca in prezent sa nu mai existe supraaglomerare in aresturi, gradul de ocupare fiind mult sub capacitatea centrelor, in toate unitatile vizitate.

Desi s-au realizat ample investitii in multe unitati, raman in continuare de rezolvat diferite aspecte ce tin de igiena spatiilor, de amplasarea unui numar prea mare de paturi in camere, raportat la suprafata acestora sau alte aspecte cum ar fi:

* Exista in continuare camere fara grup sanitar in care arestatii folosesc pe timpul noptii clasica galeata pentru a-si face nevoile, iar pe timpul zilei sunt nevoiti sa apeleze la bunavointa ofiterilor pentru a fi scosi la toaleta sau dus;

* In unele aresturi amenajate la demisol sau subsol exista in continuare problema iluminarii si a aerisirii insuficiente a camerelor. Chiar daca au fost montate aparate de aer conditionat, in unele locuri acestea nu functioneaza sau oricum ele nu tin loc de lumina naturala si aer proaspat;

* In majoritatea aresturilor nu exista asistenta medicala dedicata arestatilor, ci acelasi personal medical al Inspectoratelor judetene de politie, care acorda asistenta medicala cadrelor, consulta si arestatii. Iar aceasta asistenta nu este asigurata in permanenta;

* Peste tot lipseste asistenta psihiatrica sau psihologica, desi un procent important din populatia carcerala are probleme de sanatate mintala;

* In majoritatea aresturilor, dreptul la cumparaturi al arestatilor este rezolvat prin trimiterea "la piata" a cadrelor de politie, ceea ce le stirbeste acestora din prestanta functiei, fiind practic transformati in curieri pentru arestati."

Conditiile de detinere din penitenciare

"In sistemul penitenciar, in ciuda eliberarilor importante din ultimii doi ani, gradul de aglomerare continua sa depaseasca capacitatea de detinere. Investitiile in modernizarea spatiilor existente sau in amenajarea altora noi sunt deocamdata lipsite de anvergura necesara pentru a se putea observa o imbunatatire considerabila.

Pentru imbunatatirea traiului detinutilor, in 2019 a fost dublata alocatia de hrana de la 3,5 lei/zi/detinut la 7 lei/zi/detinut si s-a majorat substantial valoarea materialelor igienico-sanitare primite lunar de fiecare detinut.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un detinut sunt de 505 lei, la care se adauga cuantumul reprezentand salariile personalului.

Cu putine exceptii, cum ar fi noul si modernul corp de cladire de la Penitenciarul Giurgiu, dat in folosinta chiar la inceputul anului 2019, in celelalte penitenciare vizitate au fost observate incercari de reabilitare a spatiilor existente, mici cosmetizari ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea rand de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai putin inghesuit camerelor existente", arata sursa citata.

APADOR-CH a constatat persistenta urmatoarelor probleme in penitenciare:

• Igiena deficitara in multe din camerele de detinere sau din blocurile alimentare;
• Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru numarul detinutilor dintr-o camera si un program de apa calda prea scurt pentru a ajunge toti sa se spele;
• Cadre medicale putine sau deloc (cu exceptia Penitenciarului Galati, toate celelalte vizitate aveau deficit de medici sau nu aveau deloc - cazul Miercurea Ciuc);
• Ca si in cazul aresturilor, lipsa cronica a personalului medical psihiatric;
• Lipsa unor programe de testare, la intrarea in sistemul penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuala si in general lipsa metodelor de prevenire a raspandirii acestor boli, de exemplu prezervative;
• Lipsa unor programe eficiente de calificare a detinutilor, pentru facilitarea reintegrarii lor dupa eliberare;
• Personal insuficient pentru realizarea unor activitati socio-educative de care majoritatea detinutilor spun ca au nevoie;
• Insuficiente locuri de munca pentru detinuti, cu sau fara plata. In conditiile in care piata muncii din Romania duce lipsa de personal, iar penitenciarele detin oameni care vor sa munceasca, ar fi de dorit ca Ministerul Justitiei sa gaseasca solutii impreuna cu Ministerul Muncii pentru a pune in legatura cele doua segmente;

Citeste pe larg analiza APADOR-CH si concluziile din vizitele de monitorizare.

"Orice solutie alegi, costa!"

Proiectul a fost prezentat in fata reprezentantilor autoritatilor din domeniu, iar in interventia sa, Catalin Blejan, consilierul ministrului Justitiei, a spus ca "Observatiile APADOR-CH sunt corecte, doamna ministru e direct interesata de sustinerea tuturor masurilor necesare pentru indeplinirea planului de masuri la care s-a angajat statul roman".

De asemenea, Magda Stefanescu, adjunct al Avocatului Poporului, a confirmat aspectele semnalate de APADOR-CH.

Adrian Neagoe, sindicatul lucratorilor de penitenciar, a spus ca "viteza melcului cu care se petrec lucrurile in sistem vine si din legislatie".

"De exemplu institutiile si-au facut un plan de investitii, in care au alocat niste sume cu forta de munca. Or Guvernul tocmai a schimbat aceste costuri prin modificarea legislatiei privind salarizarea in constructii, si astfel toate planurile institutiilor publice au fost aruncate in aer. In privinta educatiei, penitenciarul nu poate sa faca mai mult decat face scoala din om. Apoi, spatiile noi apar, ati vazut si la Giurgiu corpul nou, dar personalul ramane acelasi, trebuie sa se investeasca si in personal".

De asemenea, reprezentantul Serviciului de Probatiune Bucuresti a subliniat faptul ca "dupa 2014 s-a mutat presiunea din sistemul penitenciar in sistemul de probatiune".

"Avem 100.000 de persoane in evidenta, dublu sau triplu fata de cati gestionam inainte de 2014, cu aproape acelasi numar de personal. Numarul de angajati din probatiune si sediile necesare costa si asta bani... orice solutie alegi, costa!", a mai spus acesta, conform APADOR-CH.

C.B.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...