Amnistia ca tancurile rusesti. Opera CCR

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Luni, 10 Decembrie 2018, ora 07:07
22763 citiri
Amnistia ca tancurile rusesti. Opera CCR

Am din ce in ce mai mult sentimentul ca noi privim dupa amnistie asa cum privim dupa tancurile rusesti la granita de est a Romaniei. E posibil sa vina si ele la un moment dat, pericolul e cert, dar pana atunci invazia ruseasca s-a produs deja si ei isi duc razboiul prin mijloace mult mai sofisticate.

La fel si amnistia - deja s-a cam produs, chiar daca nu explicit si nu cu efecte instantanee.

De aceea, este foarte posibil ca Viorica Dancila sa nu minta atunci cand spune ca nu va exista o OUG privind amnistia. Nu pentru ca PSD nu si-ar dori-o si nu ar incerca inca sa o obtina ca sa se scape toti rapid de griji, dar o parte a inteles ca e preferabil, mai ales cand se apropie un an electoral, sa nu infrunti societatea si sa nu aprinzi chibritul cand in jur sunt aburii de benzina ai recursului compensatoriu, care a scos pe strazi 9.000 de infractori care in majoritate au recidivat.

Asa ca Liviu Dragnea a lucrat si colateral, folosindu-se de sculele din dotare, intre care cea mai importanta este CCR.

Iar CCR a produs deja o mare parte din amnistie si conditiile perfecte pentru realizarea restului printr-un sir de decizii complementare care au construit din bucati ceea ce nu s-a putut realiza printr-o lovitura. Sa le luam pe rand pe cele mai importante:

1. Decizia 405/2016, la sesizarea Alinei Bica, privind abuzul in serviciu, care a dezincriminat partial aceasta infractiune, mai precis comiterea ei prin incalcarea legislatiei secundare.

Efectul: iesiri din inchisoare prin contestatii la executare a celor deja condamnati, precum si zeci, poate sute de clasari si achitari pentru dosare in curs.

Exista exemplul emblematic al lui Mitica Dragomir, condamnat la 3 ani de inchisoare pentru abuz in prima instanta si achitat apoi pentru ca Regulamentul FRF, prin incalcarea caruia a provocat prejudiciul, nu e legislatie primara.

2. Declararea ca nelegala a compunerii completurilor de 5 judecatori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) din 2014 pana acum prin Decizia 685/2018, luata prin depasirea masiva a competentelor Curtii, care ea insasi admite ca hotararea Colegiului de conducere al ICCJ referitoare la compunerea completurilor este un act administrativ (nu normativ, cum il califica CCR, ci individual, dar asta spune multe despre competenta marilor juristi de acolo) . Ca dovada, tocmai pentru ca e act administrativ, hotararea Colegiului a facut obiectul unei decizii a Curtii de Apel Bucuresti (CAB).

CCR a motivat insa ca trebuie sa judece ea, avand in vedere ca ICCJ nu se poate judeca pe sine insasi in recurs, asa cum CCR voia sa faca ridicand exceptie de neconstitutionalitate in procesul pe care l-a si pierdut in cele din urma la CAB in fata Eleninei Nicut.

Efectul Deciziei 685 este mult dincolo de faptul ca Liviu Dragnea a scapat de doua completuri care nu-i conveneau. Avem deja un val de contestatii in anulare exercitate de condamnati precum Udrea si Bica, adica toti cei care sunt inca in termenul pentru exercitarea contestatiei in anulare, adica 30 de zile de la comunicarea hotararii, deci de la primirea motivarii.

Avand in vedere ca CCR a stabilit nelegala compunerea completurilor, probabil ca aceste contestatii vor fi admise.

Decizia CCR nu face nicio referire la cei iesiti din termen, dar ea este o pasa catre Parlament care, cu ocazia reanalizarii Codului de Procedura Penala, care are loc acum, poate schimba termenul pentru exercitarea contestatiei in anulare si ii poate repune pe toti condamnati in termen. Poate face asta si Guvernul, prin OUG.

Sigur ca asta nu inseamna achitare, ci doar rejudecare, care poate fi urmata de o noua condamnare. Dar pentru unii va lucra prescriptia, iar pentru ceilalti CCR s-a ocupat deja sau este pe cale sa se ocupe de eliminarea probelor din dosare.

3. CCR a desfiintat autoritatea de lucru judecat a Camerei preliminare, deci orice proba poate fi anulata in orice faza a procesului penal. Decizia 802/2017, paragraful 29.

4. CCR a decis ca probele obtinute in baza mandatelor de siguranta nationala in alte cauze decat cele de siguranta nationala nu mai sunt valabile. Si a facut-o in doua etape.

Am avut la inceputul anului o prima Decizie, nr. 91/2018, referitoare la art. 3 lit. f din Legea nr.51/1991, iar treaba a fost desavarsita prin decizia de saptamana trecuta, care distruge complet acelasi articol.

Consecinta este ca au fost eliminate cu totul probele in baza mandatelor pe securitate nationala, daca nu este vorba despre amenintari strict la securitatea nationala, adica sabotaj, puci, distrugere de obiective miliatare, terorism. Dar nu coruptie.

Ca sa intelegem, trebuie sa stim in ce proces a fost ridicata exceptia care a provocat aceasta ultima decizie. Este vorba despre dosarul "Ferma Baneasa", in care sunt implicati Paul Lambrino (cumatru cu Traian Basescu, cel care l-a numit la CCR pe judecatorul raportor Daniel Morar), Dan Andronic, Remus Truica, Tal Silberstein, Beny Steinmetz. Ei sunt primii beneficiari ai curatarii dosarelor, dar lista va fi cu mult mai lunga.

5. CCR se pregateste sa judece pe 11 decembrie sesizarea privind pretinsul conflict cu Legislativul, care ar fi fost generat de Parchetul General prin existenta protocoalelor cu SRI.

Sesizarea ar trebui respinsa din start din cel putin trei motive:

a. Parchetul General nu a impiedicat Legislativul sa isi indeplineasca atributiile si fara aceasta impiedicare, dupa cum arata prof. univ. dr. Simina Tanasescu, nu poate exista conflict.

b. Protocoalele nu sunt de competenta CCR pentru ca nu sunt acte normative. Nici macar acte administrative nu sunt, dupa cum a stabilit deja CAB dupa actiunea in anularea lor exercitata de avocata Laura Vicol. Sunt doar intelegeri intre institutii, ca asta si inseamna protocol, opozabile exclusiv institutiilor semnatare. Nimic de competenta CCR aici.

c. Si sa fi avut totusi un conflict, el este de domeniul trecutului, cat timp protocoalele presupus generatoare de conflict au fost denuntate. Iar CCR nu judeca in mod normal conflicte trecute.

Din cel putin aceste motive, CCR ar trebui sa respinga ca inadmisibila sesizarea privind protocoalele. Dar, pe de-o parte, CCR si-a facut un obicei din a-si depasi masiv atributiile, pe de alta parte, ne-a obisnuit ca in motivarea unor decizii de respingere pe motiv de inadmisibilitate sa fie incluse tot felul de consideratii care sa capete valoare obligatorie.

Tinta este declararea nelegala si neconstitutionala a protocoalelor, care in mod direct nu puteau fi reclamate la CCR, ci doar pe aceasta cale ocolita a conflictului.

Daca va fi asa, va urma anularea tuturor probelor obtinute cu folosirea protocoalelor in procesele pe rol. Pentru cele deja incheiate se poate recurge la revizuire in baza art 453 lit a CPP sau la o redeschidere in baza unei OUG care sa nu se numeasca explicit de amnistie.

Deci intai redeschidem procesele prin revizuiri, contestatii sau noi reglementari, iar la rejudecare golim dosarele de probe. Aceasta tot aministie este, dar nu una directa.

Sigur ca vor exista si victime colaterale, mai precis cei achitati, daca Parchetul va exercita si el caile extraordinare de atac. Dar numai temporar, pentru ca probele fiind decimate, e greu de crezut ca vor fi condamnati.

Vor ramane si unii pe dinafara, pentru ca mai sunt si condamnati care nu au in dosar nici mandate pe siguranta nationala, nici protocoale si nici completuri de 5, de exemplu, Dan Voiculescu. Dar nu ma indoiesc ca si pentru ei se va gasi pana la urma o compensatie.

Victimele vom fi noi, pentru ca miliardele de euro furate nu vor mai fi recuperate niciodata. Mai mult, artizanii acestei aministii mascate, ne vor expune in mod constient din nou asa cum ne-a expus deja recursul compensatoriu. Pentru ca protocoalele au fost folosite si in anchete pentru cazuri de omor sau viol, dupa cum a explicat procurorul sef al Parchetului Tribunalului Brasov, Claudiu Sandu. Iar daca probele vor fi anulate vor scapa si ei.

Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, a declarat vineri, 29 martie, despre viziunea sa cu privire la Bucureşti, că trebuie să ajungi să te simţi...
Cîrstoiu îi răsucește cuțitul în rană Gabrielei Firea: „Poate și eu aș fi trăit mai visceral ceea ce a simțit domnia sa”
Cîrstoiu îi răsucește cuțitul în rană Gabrielei Firea: „Poate și eu aș fi trăit mai visceral ceea ce a simțit domnia sa”
Candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, a declarat vineri, într-o întâlnire cu organizaţia PSD Sector 6, că vrea să îi mulţumească personal Gabrielei...
#CCR amnistie PSD , #justitie
Comentarii
Poza MATAPSD
MATAPSD
rank 5
CaCaReaza lucreaza doar pentru conducatorul suprem al mafiotilor.