Romania, 2019: Ultimele scene din filmul prost al imposturii si hotiei

La nici doua ore de Bucuresti, capitala europeana mai bogata decat Berlin si Roma, pe malul Dunarii, foarte aproape de cel mai sudic punct al tarii, dupa un drum nici foarte bun, nici foarte prost, este Zimnicea. Un orasel cu fabrici si uzine in perioada comunista, ba chiar cu macarale care radeau in soare, astazi complet depopulat si trist.

O imagine perfecta a Romaniei captiva in saracie, capturata de baroni locali, o Romanie in care s-a investit doar ce, unde si cat au vrut ei.

Despre Zimnicea s-a vorbit si scris mult dupa cutremurul din 1977. Presa acelor vremuri titra ca orasul a fost distrus in proportie de 80%. Legenda urbana spune ca, de fapt, un activist de partid, speriat de haosul acelor clipe, a raportat ca orasul a fost ras de pe fata pamantului.

Cateva zile mai tarziu, cand s-a anuntat vizita lui Ceausescu in zona, buldozerele comunistilor ar fi daramat cladirile ramase in picioare, doar ca sa aiba "geniul din Carpati" ce ruine sa viziteze. Probabil nici nu mai conteaza care este adevarul.

Zimnicea nu pare sa isi fi revenit vreodata dupa acea calamitate, mai mult sau mai putin naturala.

Datele oficiale de la ultimul recensamant, din 2011, spun ca in Zimnicea erau 14.000 de suflete. Odata cu fenomenul migratiei in masa, au mai ramas doar cateva mii. Strazile sunt goale. Doar cativa oameni, toti imbatraniti, ingrijorati, incovoiati de griji, se vad printre masinile vechi parcate pe strazi.

In anul 2016, presa scria ca, din 3.500 de cladiri din oras, in jur de 2.900 erau din chirpici si ca doar 27% din populatie este conectata la reteaua de canalizare. Nu pare ca s-a schimbat mare lucru de acum trei ani. Poate doar in mai rau.

Orasul arata astazi, in 2019, ca dupa bombardament. Cladiri aproape daramate, fatade distruse de vreme si de ploi, blocuri neterminate, strazi neasfaltate si multa, prea multa liniste. Doar cateva bannere si afise electorale coloreaza si sparg monotonia griului apasator, printre gunoaie si caini vagabonzi.

Si mai sunt si bordurile, dar si trecerile de pietoni vopsite in alb si rosu strident, o combinatie bizara, fie viziunea unui edil zelos, fie opera unui Dorel nepriceput.

Zimnicea pare sa fie intr-o zona crepusculara, in care contrastele sfideaza logica. Doar o simpla cautare ne indica o serie de titluri recente despre acest oras... fiecare la fel de sugestiv: Orasul din Romania care moare incet...Insolventa unui oras...Reportaj intr-un capat de tara...

Judetul Teleorman are insa un potential agricol imens: 450.000 de hectare de teren arabil, o zona fertila, cu Dunarea aproape, din care se poate (si se putea, candva) iriga. In porturile din oras s-ar putea face comert si turism. Plus distanta scurta fata de Bucuresti, inima economica a Romaniei, care genereaza in zona urbana functionala aproape 50% din tot ce produce Romania.

Manipulabili si usor de cumparat

Si, totusi, Teleorman este pe locul 4 pe tara la asistati social. Este si judetul cu zero cultura (cu exceptia unor initiative private, de multe ori sabotate de autoritati). 42 de comune din totalul de 90 ale judetului nu au nici macar apa curenta, ce sa mai vorbim de gaze, canalizare sau asfalt. In Romania anului de glorie 2019.

Dincolo de aceste statistici si date, doar contactul direct cu locul ne poate scoate din bula in care suntem. Orasul este, de fapt, emblema unei epoci care este pe cale sa apuna. Cea a baronilor locali carora le pasa doar de propriul buzunar, cea a smecherilor si combinatiilor lor.

Cand o zona cu atatea resurse, cu atatea avantaje competitive, cu atatea posibile variante de crestere ajunge asa, e clar ca nu e voia sortii. Nu e ghinion, nu e nici ceasul rau si nici pisica neagra. Sunt zeci de ani in care unii si altii au tinut orasul, judetul si oamenii captivi in saracie. Dependenti de ei si de apropiatii lor. Vulnerabili, manipulabili, saraci si usor de cumparat.

Am ales Zimnicea pentru ca a fost la indemana. Pentru ca am prieteni din zona, care imi spun povestea acestui loc cu un suras amar si inima franta de durere. Dar nu este un caz particular. Sunt zeci de astfel de cazuri, in special in sudul si estul tarii, in care in ultimii 30 de ani s-a facut doar cat au vrut ei si cum au vrut.

Suficient de putin cat sa nu le dea avant oamenilor si suficient de mult cat sa nu ii alunge chiar pe toti, ca sa mai aiba pe cine sa jupoaie. Ei au stiut reteta perfecta, au gasit echilibrul si i-au tinut captivi pe cei care nu au avut alte variante.

Toate aceste zone sunt astazi depopulate. Sunt sarace de resurse si de oameni, sunt goale, imbatranite si triste. Cei care au putut au plecat. In orasele mari, in Capitala, in lumea larga.

Si au lasat in urma lor parinti, bunici, familii - toti dependenti de ajutorul social, de pensia mica sau de cate un loc de munca temporar si foarte prost platit.

Dar epoca asta e pe cale sa se incheie. Dinamica de pe scena politica ne arata ca filmul baronilor, impostorilor si infractorilor care ne conduc se apropie de final. Se sfasie intre ei chiar din interior, isi joaca disperati ultimele meciuri.

Dupa 30 de ani de experimente democratice, societatea romaneasca este astazi mai matura. Mai responsabila. Mai implicata. Si a luat prima mare decizie a maturitatii: e timpul ca acest film prost al imposturii si hotiei in administratia locala si centrala sa se incheie. Si sa fie inchis undeva intr-un cotlon al istoriei, ca sa nu mai poata fi vreodata difuzat.

Sebastian Burduja este Managing Partner al companiei RISE Consortium, o platforma globala de investitii dedicata dezvoltarii Romaniei. A lucrat ca expert in domeniul dezvoltarii regionale pentru Banca Mondiala, la sediul central din Washington, D.C. A fost si consultant la Dalberg Global Development Advisors, o firma de consultanta strategica, specializata in solutii de dezvoltare la nivel mondial. A lucrat la Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la McKinsey & Co., la National Endowment for Democracy si la Institutul Freeman Spogli pentru Afaceri Internationale. Este co-fondator si presedinte de onoare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), membru fondator al Fundatiei CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si presedinte al platformei civice si politice PACT pentru Romania. Sebastian Burduja este si presedinte al organizatiei PNL din Sectorul 1.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...