Oamenii "vechi" si "noi" - in politica

Autor: Remus Pricopie - profesor
Marti, 16 Iulie 2019, ora 11:34
9243 citiri

A inceput (iar) sezonul confruntarilor electorale - de data aceasta runda prezidentialelor, care va avea loc pe 10 noiembrie 2019 (primul tur).

Cu acest prilej, partidele politice, mai vechi sau mai noi, dar si persoane care nu au in spate o formatiune politica, se intrec in a (se) anunta candidati sau potentiali candidati pentru competitia de la sfarsitul acestui an.

De altfel, pentru a sublinia importanta momentului politic respectiv, Wikipedia are deja o pagina dedicata "Alegeri prezidentiale in Romania, 2019", unde gasim o lista cu politicienii care si-au anuntat intentia de a candida.

La prezidentiale, ca la orice campanie electorala, te astepti sa asisti la o dezbatere despre idei si oameni. Pentru ca, pentru moment, noi discutam numai despre oameni, ma voi referi, in continuare, la o tema foarte des intalnita in discursul public si care, pe scurt, poate fi pusa sub semnul conceptului de "resurse umane in politica".

Un prieten mi-a vorbit zilele acestea despre "criza de oameni" din politica, problema care se afla la radacina "raului" din aceasta tara. Evident, discutia a fost mult mai ampla si impanata cu exemple si epitete nu foarte onorante la adresa celor care au exercitat sau exercita azi puterea guvernamentala.

Concluzia discutiei a fost aceea ca este nevoie de oameni noi, dar profesionisti, bine pregatiti/educati si cu valori morale.

Vechiul nu e neaparat rau

In principiu, nu poti respinge elementele care, in opinia prietenului meu, contureaza profilul politicianului ideal, ca de exemplu "profesionist", "bine pregatit/educat" si "cu valori morale". Am totusi unele neclaritati cu privire la semnificatia atributului "nou" in politica.

De exemplu, nu-mi este foarte clar de ce trebuie sa consideram "noul" ca ceva bun, asa cum si reciproca poate fi pusa sub semnul intrebarii. In plus, deoarece vorbim despre pozitia de presedinte al republicii, candidatul nu ar trebui sa aiba si ceva dovezi - care automat te conduc la conceptul de "vechi" - ca poate performa in cea mai complicata slujba din tara? Cand ai de facut o interventie chirurgicala dificila, preferi un doctor "nou" sau unul "vechi"?

In opinia mea, noul in politica nu este a priori bun, dupa cum vechiul nu e neaparat rau.

In plus, politicienii noi nu apar din neant. Ideea de revolutie politica, de aruncare brusca la cosul de gunoi al istoriei a politicienilor cu experienta si inlocuirea lor cu fete noi, numai pe baza acestui criteriu, este mai repede infantilism politic decat argument politic.

In tarile cu traditie democratica, toti politicienii care au facut istorie si care au ocupat pozitii la cel mai inalt nivel, ca de exemplu Churchill, Kennedy, Kohl, Mitterrand etc., aveau in spate multi ani de serviciu public, in slujba cetateanului, ceea ce i-a validat in ochii alegatorilor drept candidati puternici, seriosi, care se ridica la inaltimea votului primit.

In aceasta categorie - a "vechilor" - intra si actualul presedinte al Frantei, Emmanuel Macron, despre care adesea se spune, in mod eronat, ca este o figura politica "noua", in conditiile in care, asa cum era firesc, a detinut pozitii guvernamentale si a avut o activitate politica importanta inaintea inscrierii in competitia pentru Palatul Elysee.

Evident ca exista si exceptii si cred ca cel mai la indemana este recentul vot din Ucraina pentru ceea ce presa a numit "presedintele comediant". Totusi, inainte de a-l folosi pe Zelenski sau alte situatii similare ca exemplu, cred ca ar trebui sa-i lasam sa treaca testul istoriei in tarile lor.

Prin urmare, argumentul de "nou" nu trebuie nici respins, dar nici absolutizat. "Noul" in politica, asa cum este firesc, trebuie cultivat cu grija pe fiecare palier politic, iar partidele, asa cum spun toate cartile de stiinte politice, trebuie sa joace un rol fundamental in selectarea si formarea generatiilor viitoare de politicieni.

In acest sens, o analiza mai atenta a rezultatelor ultimelor alegeri ne poate conduce la concluzia ca, atunci cand un partid pierde 1,16 milioane de voturi, asa cum a fost cazul PSD-ului in 2019, in raport cu alegerile din 2016, poate ca au fost de vina nu indicatorii macroeconomici, care sunt pe plus, ci calitatea oamenilor - noi sau vechi - care au fost prezentati publicului drept garanti ai indeplinirii promisiunilor electorale.

Pe de alta parte, partidele care au fost recompensate de alegatori - si ma refer aici in primul rand la Alianta 2020 USR-Plus - ar trebui sa se asigure ca nu vand iluzii, in sensul de a nu fi in situatia de a improviza, din punct de vedere al resursei umane, in momentul in care ar ajunge la guvernare.

Ingrijorarea este justificata, mai ales ca cetatenii au mai avut acest sentiment in trecutul recent si, din pacate, il au chiar si zilele acestea, in contextul discutiilor pentru diferite pozitii guvernamentale/politice.

Cursa "noului" care nu aduce nimic nou

Nu in ultimul rand, cand vorbim despre "oameni noi" in politica, ar trebui sa facem inca trei mentiuni, pentru a nu cadea in cursa "noului" care nu aduce nimic nou.

Prima mentiune este aceea ca, din punctul meu de vedere, electoratul ar trebui sa fie mai exigent si sa nu mai valideze nume noi in politica plecand de la capacitatea acestora de a face "zgomot public".

"Circul mediatic" nu trebuie echivalat cu "succesul politic", iar Romania, din pacate, are cateva exemple de acest gen. Unul dintre ele, dar nu singurul, este cel al partidului care a plecat de la show-ul unui singur om de televiziune, dar care a reusit in 2012 sa treaca pragul electoral de 5% si sa ocupe in Parlamentul Romaniei 21 de fotolii de senatori si 47 de deputati.

A doua mentiune este legata de confuzia care se face intre notorietate si credibilitate, parametri care trebuie sa fie asezati in contextul politic de ansamblu. Un "tanar" politician sau "convertit" politician poate beneficia, pe termen scurt, de o platforma de lansare, plecand de la nivelul ridicat al notorietatii, dar aceasta nu garanteaza succesul.

Notorietatea dobandita intr-un alt domeniu (academic, artistic, sportiv, mass-media, afaceri, agricultura etc.) nu-i va oferi automat recunoasterea capacitatilor sale de a face fata unor situatii politice, fie ca vorbim de legislativ, fie ca vorbim de executiv.

Abilitatile politice si tehnicalitatile (administrative, juridice, financiare, diplomatice) asociate exercitarii puterii se dobandesc in ani de munca in slujba cetateanului si nu la cursurile fara-frecventa de identificat artificii politice.

A treia mentiune este, de fapt, o problema de "imunologie politica". Multi politicieni "noi", ca urmare a faptului ca au mers prea mult pe scurtaturi sau au folosit, peste limitele admise, proptele politice (vazute sau nevazute), nu au anticorpii necesari impotriva narcisismului politic, boala care se maniferta prin pierderea rabdarii si, partial, a memoriei.

In ceea ce priveste prima manifestare patologica, rabdarea, lucrurile sunt usor de explicat, insa riscante prin consecinte: nu vad ca se arunca intr-o batalie pentru care nu sunt inca pregatiti, dar asuma public faptul ca pot indeplini orice functie in stat.

A doua manifestare patologica, deficitul de memorie, este puternic dependenta de caracter: cu cat esti mai alergic la bunul simt, cu atat uiti mai repede ca ai ajuns in situatia de "om nou" sprijinit de unul sau mai multi "oameni vechi".

Remus Pricopie este profesor universitar, specializat in comunicare publica, participare publica, educatie, politici publice si dezvoltare durabila. A studiat si efectuat stagii de specializare in noua universitati din cinci tari. A fost ministrul Educatiei si Cercetarii in perioada 2012-2014. In prezent este si presedintele Bordului Comisiei Fulbright US - Romania, vice-presedinte al Asociatiei Internationale a Universitatilor - IAU, presedinte al Forumului Academic Permanent Uniunea Europeana - America Latina si membru al World Academy of Art and Science (WAAS).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
USR anunţă că, miercuri, un membru USR a fost agresat în timp ce strângea semnături în zona Lujerului din Sectorul 6, Bucureşti. ”Ieri, un membru USR a fost agresat în timp ce...
#partide oameni noi politica , #partid