Doliul diplomatiei romane

Marti, un diplomat roman a murit si un altul a fost grav ranit in atacul asupra ambasadei noastre de la Kabul. Pentru MAE si pentru intreg Corpul diplomatic roman este un moment de profunda tristete. Diplomatii fac parte dintr-un "corp", un corp solidar, in care, precum intr-un corp viu, suferinta unei parti se transmite tuturor celorlalte parti. Marti a murit ceva in fiecare diplomat roman.

Tragedia din Afganistan face parte din riscurile uriase la care sunt expusi diplomatii si personalul misiunilor diplomatice si consulare romanesti de pe intreg globul. Dar e important ca toata lumea sa inteleaga si sa stie ca riscurile acestei meserii nu se rezuma la amenintarile teroriste, ca ele sunt cotidiene.

Oamenii trimisi de statul roman sa-l reprezinte cu demnitate (uneori cu o demnitate superioara celei aratate de puterea de la Bucuresti) sunt expusi zi de zi riscurilor, dificultatilor de tot felul, suferintelor si tacerii. Pentru ca sunt legati printr-un legamant de discretie de Centrala MAE si structurile de coordonare din tara, ei nu pot aproape niciodata sa-si spuna durerile, fricile sau nedreptatile care ii incearca la mii de kilometri de tara.

Oameni trimisi in misiuni lungi, din Australia pana in Peru, din Mexic pana in Uzbekistan, din Kenya pana in Nigeria, trebuie sa-si organizeze o viata cotidiana cu ce au la indemana, uneori cunoscand limba tarii, alteori nu. Cateodata, ii desparte totul de casa: distanta, limba, culoarea pielii, religia, iar sentimentul de instrainare si insingurare este cumplit.

Alteori, trebuie sa faca alegeri dificile in plan profesional si familial: cupluri separate ani de zile, copii crescand fara parinti, boli tratate in conditii extreme, dar si dificultatile uriase de a schimba radical obiceiurile vietii cotidiene. Unii au sansa de a se regasi in tari si orase apropiate de cultura noastra. Dar altii trebuie sa se organizeze in orase in care e periculos sa iesi pe strada, in care nu exista restaurante sau cinematografe sau supermarketuri.

A trai ani de zile inchis intr-o mini-fortareata sau a lucra intr-o ambasada impreuna cu cel mult cativa colegi pe care nici macar nu i-ai ales sau cu care poate ca nu ai afinitati este o provocare uriasa, o incercare pe care nu toti o trec. Nu sunt deloc putini cei care au clacat. Dar despre aceste suferinte profunde nu veti citi niciodata in presa, ele se vor marturisi cel mult in birourile de pe Aleea Alexandru sau uneori nu se vor spune deloc.

Majoritatea diplomatilor romani au o idee cum arata viata intr-o ambasada precum cea de la Kabul. Si desi nu sunt multe alte ambasade la fel de expuse in lume, e bine sa stiti ca nici la Bogota, nici la Nairobi, la Pretoria, la Abuja, la New Delhi, la Islamabad, la Cairo sau la Djakarta viata nu este mai usoara.

De aceea, dupa ce parasiti Europa (ravnita cu asupra masura de "diplomatii" de ocazie si de sinecuristi), veti gasi zeci de ambasade si oficii consulare romanesti cu 1, 2, 3 sau maximum 4 persoane, care acopera jumatati de continente, care incearca sa ajute, cu modestele lor puteri fizice si logistice, compatrioti aflati in dificultate si, in timpul ramas liber, sa reprezinte tara cu onoare, sa fie imbracati impecabil si sa organizeze actiuni culturale.

De simpla curiozitate, intrati pe site-urile ambasadelor romanesti din America de Sud, din Africa, din Asia Centrala sau de Sud-Est. Veti fi mirati sa vedeti ca macar jumatate din aceasta planeta e acoperita, diplomatic si consular, de o mana de oameni. De ce asa de putini? Asta e o alta poveste, mult mai lunga... Sa retinem aici doar eroismul discret, deloc spectaculos, al acestor demni reprezentanti ai statului roman.

Din fericire, in Corpul diplomatic au ramas profesionisti, barbati si femei puternice, care au rezistat in conditii greu de descris atat pericolelor care ii pandesc la tot pasul in tari straine, cat si neajunsurilor cu care se confrunta din cauza asaltului la care este supus acest Corp diplomatic din partea puterii politice si a diferitelor cercuri de influenta din tara.

Ca multe alte institutii, si MAE a suferit in ultimii ani un proces accelerat de deprofesionalizare, pe fondul amatorismului politic si al presiunilor straine diplomatiei la care Corpul diplomatic este supus. Totusi, acesta se afla, in acest moment si in ciuda tuturor obstacolelor, peste nivelul profesional al majoritatii institutiilor din Romania. Dar e important sa stim ca profesionistii din MAE trag periodic semnale de alarma, ca au dificultati in a reprezenta o tara condusa de o putere corupta si incoerenta, ca au probleme nesfarsite in a raspunde nevoii de asistenta consulara pe care o solicita romanii nostri, atat de numerosi pana si in cel mai indepartat colt din lume.

Intre a participa la o ceremonie oficiala locala, a organiza o Saptamana a filmului romanesc, a repatria un cetatean roman mort pe un santier african, unde lucra fara forme legale, a ajuta un cetatean incarcerat pe nedrept ori a ajuta o familie sa-si recapete actele de identitate romanesti - intre toate acestea nu exista o ordine de prioritati, trebuie sa te angajezi deplin si sa stii in sinea ta ca faci asta pentru oameni, pentru ca asa e drept sa faci si pentru ca ai datoria sa o faci.

Iar cel mai adesea aceasta e singura recunostinta pe care o primesti: multumirea de sine, nimic mai mult, caci a doua zi o iei de la capat, mereu si mereu, pana cand, intr-o buna zi, fara motiv si fara sa stii dinainte, esti rechemat in tara sau trimis in alta parte.

Cinste diplomatilor romani din toata lumea, eterna recunostinta diplomatului mort in Afganistan, sincere condoleante familiei indurerate.

Ciprian Mihali a predat vreme de doua decenii filosofia contemporana la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor in filosofie al Universitatilor din Cluj si din Strasbourg. Intre 2012 si 2016 a fost ambasador al Romaniei in Senegal si in alte sapte state din Africa de Vest. Din 2016 lucreaza in domeniul cooperarii internationale la Bruxelles.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...