"Gradina Maicii Domnului " in faliment. Olguta castiga repriza de catfight cu aritmetica

Dupa ce au impanzit televiziunile si social-media cu reluarea la nesfarsit a licentei unei Romanii-gradina a Maicii Domnului, stapanitorii nostri au decis sa mutileze definitiv aceasta gradina, sa taie copacii seculari si sa ii dea foc de-a dreptul.

Saptamana trecuta, Romania si-a programat, cu nonsalanta, intrarea in faliment, in timpul unui spectaculos meci de catfight dintre atletica zeita a karatismului pesedist, Olguta Vasilescu, si o grecoaica timida, cu ochelari si cosuri pe fata, Aritmetica (ἀριθμoς arithmos/numar-τική, tike/tehnica) . Acest meci, cu Olguta chiuind victorioasa peste cadavrul rigidei Aritmetici, reprezinta triumful absolut al celor trei decenii ale perioadei Andronescu din invatamantul romanesc, ajuns singurul sistem de educatie din lume cu doctoratul obligatoriu (o figura de stil, desigur, sunt inca unii care se incapataneaza sa ramana fara doctorat in CV, probabil nu vor in politica!).

Programata genetic sa devina o frizerita de succes in Craiovita Noua, Olguta si-a depasit conditia si, precum intr-un musical de la Bollywood, a devenit doctoreasa si ministreasa, iar armatele de Dancila ale PSD i-au incredintat pe mana viitorul Romaniei. Acum, sa recunoastem: pe langa Viorica Dancila, Olguta pare academician. Problema noastra vine din faptul ca asa cum Dancila incearca a se lua in serios si Olguta se ia in serios. Si face legi cu o inconstienta nedemna de vremurile noastre. Iar acele legi ne trimit direct in faliment.

La inceputul primului Razboi Mondial, Argentina era a opta cea mai performanta economie a lumii, dupa indicatorul PIB/locuitor. In 1962, Argentina avea un PIB/locuitor mai mare decat cele din Italia, Spania, Japonia sau Austria. Astazi, Argentina se afla pe locul 72 in lume, cu un PIB/locuitor cu un sfert mai mic decat cel al Romaniei. O istorie trista, comprimata in cateva cifre. Cum s-a ajuns aici? Simplu: decizii economice urechiste, cheltuieli mult prea mari, cresteri de salarii si pensii imposibil de sustinut, imprumuturi nesabuite pentru a le plati, incapacitate de plata.

La cum le arata fetele odihnite, cred ca cel mai mare cosmar al guvernantilor actuali a fost aritmetica. Nu cred ca vreunul dintre ei a depasit vreodata stadiul celor patru operatii primare. Nu cred ca vreunul dintre ei a stralucit vreodata la carte, dar cu siguranta toti au doctorate si diplome colorate. Cel mai grav este ca niciunul dintre ei nu intelege impactul colosal pe care politica prosteasca pe care o fac o are asupra unei tari de 20 de milioane de oameni.

Gandirea primitiva, redusa la ideea plantarii unor mine pe terenul viitoarei guvernari (in care ei vor avea un minuscul rol decorativ in bancile Opozitiei), are potentialul unic de a demola tot ceea ce s-a construit in Romania in ultimii ani si de a trimite tara direct in faliment. Si totul, culmea, in numele cresterii pensiilor printr-o noua Lege a sistemului public de pensii.

Conform proiectului de lege aprobat de un parlament inveselit de apropierea vacantei, cheltuielile publice determinate de noua lege a pensiilor vor creste, de la 61,5 miliarde de lei (pentru anul 2018), la 69,95 miliarde de lei (2019), apoi la 86,35 miliarde lei (2020), la 119,6 miliarde de lei (2021) si vor atinge incredibila suma de 142,65 miliarde de lei in 2022.

Acesti bani nu exista astazi si nu vor exista nici peste 1 an, nici peste 2 ani, nici peste 3 ani, nici peste 10 ani. Comisia Nationala de Strategie si Prognoza indica modul in care va evolua tara in urmatorii trei ani in lucrarea "PROIECTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI, 2019 - 2022, prognoza de primavara 2019". Ce aflam de aici? Daca in 2019, PIB-ul Romaniei este de 1.030 miliarde de lei, in 2022 el va ajunge la 1.272 miliarde de lei (1.110 miliarde de lei in 2020, 1.188 miliarde de lei in 2021, cu o crestere medie anuala de peste 5%), dupa ce in 2018 valoarea acestui indicator a fost de 944 miliarde de lei. Cu observatia ca toate aceste previziuni sunt rodul unei minti relaxate, mult prea sarace in cunostinte economice, sa le acceptam, totusi, in pofida unor prognoze mult mai realiste ale unor organisme mai credibile...

Cu alte cuvinte, daca anul trecut, ponderea pensiilor publice in PIB era de 6,5%, in 2019 va fi de 6,8%, in 2020 de 7,8%, in 2021 va depasi 10%, iar in 2022 va ajunge la 11,21%!! Adica ponderea pensiilor publice in PIB va creste cu 75%!!!

Ei bine, anul acesta, dintr-un total de 376 miliarde de lei cheltuieli bugetare, vom cheltui 102 miliarde de lei pentru salarii, 50 miliarde de lei pentru investitii, 46 de miliarde de lei pentru bunuri si servicii (cheltuieli curente), 70 de miliarde de lei pentru pensii si alte ajutoare, 38 miliarde de lei pentru sanatate, cam astea sunt marile capitole din bugetul general consolidat. Ponderea pensiilor in cheltuielile bugetare este, adica, de o sesime, iar legea Olguta il va face o treime. O treime din buget? Oare cum nu se intreaba nimeni de unde vor aparea banii suplimentari pentru pensii? Se vor taia salarii? Se vor taia investitiile, si asa la minime istorice? Nu isi vor mai plati ministerele energia si apa consumata? Vor renunta ministrii la limuzine si vor veni la serviciu pe jos?

De fapt, pensiile se platesc din unica sursa a contributiilor de asigurari sociale, pe care fiecare salariat le datoreaza unui buget special, la care se adauga o mica suma, contributiile limitate datorate pentru alte tipuri de venituri. Vom avea oare o asemenea crestere a numarului de salariati sau a salariilor acestora incat sa putem plati acele sume colosale pentru pensii?

Tot minunata prognoza de primavara, scrisa de un colectiv de tipi cu priviri fixe, ne indica si evolutia (mai mult decat optimista) numarului de salariati, de la 5,1 milioane de persoane in anul 2018 la 5, 8 milioane de persoane in 2022:

In ceea ce priveste venitul salarial brut, acesta va creste de la 4.500 lei in 2018 la 6.360 lei in 2022.

Deci, in 2018 masa salariala totala a fost de 275,5 miliarde de lei, iar in 2022 va fi de 444 miliarde lei, adica vom avea o crestere de 60% a acestui indicator.

Daca am respecta o regula de trei simpla, ar rezulta ca, daca la venituri salariale de 275 miliarde lei (2018) ne permitem sa platim pensii de 61,5 miliarde lei, ar rezulta ca, la venituri salariale totale de 444 miliarde lei, ne-am permite sa platim pensii de doar 99 miliarde de lei.

Si acum, sa tragem aer in piept si sa concluzionam: daca in 2022, din Fondul de pensii se pot plati doar 99 miliarde de lei, iar Legea Olguta ne va obliga sa platim 142, 65 miliarde de lei, rezulta ca Romania va trebui sa gaseasca pe undeva o comoara de vreo 43 de miliarde de lei, adica de vreo 3,4% din PIB!!! Nu are unde s-o gaseasca, mai oameni buni, decat in imprumuturi. Deci, Romania va fi nevoita sa se imprumute, in anii care vin, cu 3,4% din PIB in plus pe an doar pentru a plati pensiile. Stiti ce inseamna asta? Argentina, Grecia, vom avea soarta lor.

E vreo problema ca ne imprumutam? Si altii o fac. Da, dar la alte costuri. Ia uite cam cum arata dobanzile la care se imprumuta Romania, in comparatie cu cele la care se imprumuta celelalte tari:

Sa traducem: noi ne imprumutam la dobanzi duble fata de Polonia, Ungaria si Cehia si cvadruple fata de Bulgaria.

Oricum, sa nu uitam ca aceste dobanzi se datoreaza, in exclusivitate, celor doua deficite inspaimantatoare ale Romaniei: un deficit bugetar de 3% si unul de cont curent de peste 4% (2018) . Pai daca noi vom lua credite de inca 3,4% din PIB pentru a plati pensiile (nu pentru autostrazi sau cai ferate), vom avea un deficit bugetar/de cont curent dublu fata de astazi! Atunci, orice om cu mintea intreaga poate sa prevada asta, rata dobanzii pentru noi nu va mai incapea in graficul de mai sus. Si asa vom deveni noua Grecie sau noua Argentina...

Hai s-o luam altfel, sa radem si din alte pozitii: din 2018 pana in 2022, PIB-ul tarii va creste cu 34%, numarul salariatilor va creste cu 13,6 %, salariile acestora vor creste cu 41%, iar pensiile platite din acest PIB, de acesti salariati, din aceste salarii vor creste cu 230%!!!

Am inteles ca Olguta Vasilescu nu stie aritmetica, am inteles ca Viorica Dancila nu se pricepe decat la coiffures ridicole, am inteles ca Orlando Teodorovici vrea la Cotroceni si orice sacrificiu (pe care il face poporul, nu el) i se pare justificat, am inteles si ca BNR este ocupata cu impiedicarea repatrierii aurului si cu a 10.000-a realegere a lui Mugur Isarescu (a propos, o fi avand 100 de ani? 110?), dar de ce nu am vazut si voturi contra, ci doar abtineri? Oare parlamentarilor Opozitiei le este rusine ca unii dintre ei mai stiu putina aritmetica? Sau nu da bine la popor? Mai, oameni buni din Opozitie, iesiti odata din bula voastra de politicieni si fiti, macar o data, oameni de stat! Opuneti-va cu curaj argentinizarii Romaniei, nu va pititi dupa fusta mamei. Istoria nu va va ierta nici pe voi..

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...