Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Monica Anisie > ministrul Educatiei
A   A   A

Frica de Romania Educata

Frica de Romania Educata
Abominabilele evenimente de la Caracal, disparitia fara urma a unor minori din tara, adolescentele care bat trotuarul in metropolele europene, toate au conotatii cu educatia si cu siguranta cetateanului.

Suntem tara cu cel mai ridicat abandon scolar, cu cei mai multi analfabeti functional si cel mai scazut nivel al fondurilor alocate Educatiei: 2,7% din PIB, desi Legea nr. 1/2011 statua "minimum 6%".

Niciodata, din 2011 pana in prezent, niciun guvern n-a respectat legea. Cum comenta pe aceeasi tema un jurnalist, "ei au facut-o, ei n-o aplica". N-ar fi pentru prima oara.

Distanta fata de alte state europene este mare. Suedia aloca 6,8%, Danemarca 6,5%, iar la polul opus, cinci state aloca sub 4% din PIB: Grecia, Italia, Slovacia, Bulgaria si Irlanda. Sub 3% aloca un singur stat: Romania.
Asa e viata: Se mai si moare

Sa fim intelesi: invatamantul romanesc este mult ramas in urma celor din Suedia sau Danemarca. Deci aici ar trebui alocate mai multe fonduri pentru investitii, ca sa le ajungem din urma, nu mai putine ca sa batem pasul pe loc.

Din 2011 si pana azi, niciunul dintre cei 14 ministri cati s-au perindat la Ministerul Educatiei nu s-a aratat nemultmit ca i s-ar asigura fonduri insuficiente. Dar nici n-a explicat vreunul de ce sute de scoli functioneaza fara autorizatie, fara canalizare si fara apa curenta, elevii fiind invitati sa se serveasca de latrina aflata in spatele cladirii.

Sa-mi fie iertat, insa simt aici un fel de cardasie intre cei care aloca fonduri si cei care nu le primesc. Factorii politici toti stiu ca fondurile impartite in teritoriu aduc imediat voturi, pe cand cele impartite scolilor vor da roade peste multi ani de acum incolo, cand sigur vor veni altii la putere. In plus, un vot educat este unul mai greu de manipulat.
Faptul nu priveste numai Ministerul Educatiei. Intr-un fel sau altul, sunt implicate si primariile, Ministerul Santatii, al Mediului, al Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, al Tineretului si chiar al Muncii, care isi completeaza titulatura astfel: "... si al Protectiei Sociale".

Era sa uit, chiar si Ministerul de Interne este implicat, daca tinem seama ca raspunde de siguranta cetateanului, iar anul trecut un copil a murit inecat in latrina scolii, caz unic in Europa. Copilul e si el cetatean, si lui trebuie sa-i garanteze cineva siguranta.

Niciunul dintre ministri n-a reactionat atunci, nu s-a aratat oarecum vizat, necum responsabil si el pentru cele intamplate. Si-o fi zis fiecare ca asta e treaba altuia sau ca asa e viata: se mai si moare.
Gandire de ministru: daca as avea banii, n-as avea ce face cu ei

Pe de o parte, pun lipsa apei si a canalizarii pe seama insuficientei fondurilor, dar pe de alta parte as zice ca o contributie importanta o are si indolenta. Ce mare scofala este o alimentare cu apa, chiar si intr-o zona fara retele?

In mediul rural, au aparut de la o vreme incoace puzderie de vile, case de vacanta, resedinte cu tot ce le trebuie, inclusiv apa si canalizare. Nu peste tot exista retele, dar fiecare posesor de vila si-a facut un put propriu si o fosa septica: e casa lui si face pentru el, nu pentru vreo scoala.

Dar atunci, ma intreb, daca oamanii gasesc fara probleme bani pentru casele lor de vacanta, cum de nu gaseste statul pentru niste scoli? As zice ca problema nu-i de bani, e de pricepere sau nepricepere. Plus indolenta, bineinteles.
Din nefericire, ca sa pornesti orice lucrare, iti trebuie documentatii, avize si autorizatii de constructie, antreprenor. Se pricepe sa managerizeze toate acestea un director de scoala? Poate ca nu, dar avem inspectorate scolare ca sa-l ajute, nu numai sa-l controleze, avem functionarime in administratie tot in acest scop, avem si in ministere, berechet.

Chiar daca Educatia este subfinantata, realitate ce nu se poate contesta, refuz sa cred ca lipsa de fonduri a impiedicat dotarea tuturor scolilor cu apa si canalizare. Au impiedicat-o indolenta, nepriceperea si cardasia.

Am ramas consternat, afland o declaratie de la sfarsitul anului trecut facuta de actualul ministru, doamna Monica Anisie, care pretindea ca, pe actuala "constructie" in materie de investitii si prioritati, daca s-ar aloca 6% din PIB acestui domeniu, "nu am avea ce face cu banii".
Ce am face cu banii, daca i-am avea

Sunt de acord ca guvernele care s-au succedat din 2011 pana acum n-au pregatit "constructia" necesara absorbirii unor fonduri pentru educatie la nivelul altor state UE, dar de la doamna ministru as fi asteptat sa ne spuna mai curand proiectia domniei sale pentru noua sa "constructie", decat faptul ca mostenirea trecutului ne condamna la un statu quo perpetuu.

Ma intreb, oare soarta Educatiei in Romania va ramane si de acum incolo incremenita in cele preluate de la PSD? Sa fim seriosi: nu-ti trebuie multa "constructie", ca sa asiguri transportul tuturor copiilor de acasa la scoala si inapoi, mai ales in zonele rurale si cele izolate, unde abandonul scolar este frecvent.
Asta trebuia sa ne spuna doamna ministru Anisie, cum ar putea asigura microbuze si soferi chiar si in zonele cele mai izolate, cum ar putea dota scolile cu laboratoare si mobilier adecvat, cum ar putea asigura elevilor hrana si chiar haine, in cazul cand n-au. Au fost cazuri cand elevii au abandonat scoala, numai pentru ca n-aveau ghete.

Ciudatele noastre bugete: sarace intr-o parte si bogate in alta.

Observ, de exemplu, ca, desi personalul Guvernului a fost redus, uriasul aparat functionaresc al Parlamentului a ramas in toata splendoarea sa. Nici de numarul parlamentarilor nu se atinge nimeni, desi poporul s-a exprimat prin referendum, apreciind ca ar fi destul sa avem o singura Camera cu 300 alesi. Atat.
Cate nu s-ar fi putut face pentru Educatie, folosind economiile de la Parlament? Poate s-ar fi asigurat macar transportul ca lumea si n-ar fi fost nevoite fetele din Caracal sa apeleze la "ia-ma, nene".

Ma indoiesc ca guvernelor succedate din 2011, cand a aparut legea, si pana acum, le-a pasat de asa ceva. Numai la Educatie s-au succedat 14 ministri. Sa-mi fie iertat, dar unii din ei n-aveau nicio legatura cu educatia. Ba chiar dimpotriva.

Citind numele lor, aparute brusc din anonimat si intoarse inapoi, la fel de brusc si tot acolo, gandul ma duce la ilustrii titulari din trecut ai acestui minister (denumit uneori si al Invatamantului): Spiru Haret, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ion C. Bratianu, Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, D.A Sturdza, Petre Carp, Nicolae Cretulescu, I.G.Duca, numai nume de rasunet.
Pe vremea lor, diplomele eliberate de scolile romanesti erau recunoscute la Paris, Berlin sau Viena, tinerii nostri isi luau acolo licentele sau doctoratele si aproape totdeauna se intorceau acasa. Daca-i intrebi pe tinerii de azi de ce nu se intorc, iti vor raspunde ca ii atrag dotarile din Vest, profesorii si colegii de acolo, campusurile si, in cele din urma, salariile.

Sa-mi fie iertat, dar salariile din Romania se vor plati si mai departe tot din imprumuturi, daca nu investim in Educatie, sub pretext ca actuala "constructie" nu este axata pe asa ceva.

Cred ca Ministerul Educatiei n-ar trebui sa se calauzeasca dupa cele "construite" de PSD+ALDE, ci mai curand dupa programul "Romania Educata", construit cu totul altfel si complet neglijat de fosta guvernare.
Facebook ShareTweet
 Marti, 14 Ianuarie 2020, ora 21:23
 Colaborator:Victor Pitigoi

 Articol citit de 6981 ori

Citeste si: