Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
A   A   A

Nefericitele metafore ale prim-ministrului Tudose

Nefericitele metafore ale prim-ministrului Tudose
Nu incape indoiala ca modul in care s-a exprimat recent premierul Tudose cu privire la fluturarea steagului secuiesc a fost o gafa. Poate nici n-ar fi facut-o, daca se limita la un discurs riguros, lapidar si chiar solemn, asa cum ii sta bine unui inalt demnitar, oricare ar fi el.

Dar dl Tudose a incercat sa para inspirat in plan poetic si, in loc sa explice cu subiect si cu predicat de ce nu este de acord cu arborarea anumitor steaguri la rand cu drapelul national, si-a permis o exprimare pe care o consider nefericita: "daca steagul secuiesc va flutura pe institutiile de acolo, toti vor flutura langa steag".

S-o fi spus un poet, ca figura de stil, s-o fi spus un pamfletar, sau chiar un cetatean de rand in baza dreptului sau la opinie, cred ca nu producea un soc in societate si poate nici atata inversunare la Budapesta.
Dar cand o rosteste prim-ministrul tarii, este inevitabil ca multi sa se intrebe: ce a vrut oare sa spuna?

Era normal deci ca, nu numai in tara vecina, sa apara un val de nemultumire, iar in mediile politice chiar furie. Cum era de asteptat partidul de guvernamant de la Budapesta - ale carui accente extremiste sunt cunoscute - a simtit nevoia sa interpreteze afirmatiile premierului roman drept o "amenintare cu spanzuratoarea", chiar daca in sinea sa niciun maghiar si niciun roman de nicaieri n-au intrat in panica, gandind ca ar fi vorba despre o asemenea amenintare.

Nu merg mai departe, sa intru in comentariile pe care le face partidul de guvernamant maghiar cu trimiteri la filele cele mai negre din istoria Europei. Nici ele nu-mi par surprinzatoare, desi sunt sigur ca nimeni in Romania si nimeni in Ungaria nu face asemenea comparatii astazi, decat tot la modul metaforic.
Daca gafa n-ar fi luat dmensiuni transfrontaliere, poate ca rufele se puteau spala in familie. Dar la proportiile la care s-a ajuns, este limpede ca episodul trebuie incheiat cumva, oficial, macar in limitele uzantelor diplomatice.

Unele grupari ale etnicilor maghiari din Romania, autoritatile de la Budapesta, precum si unele personalitati ale vietii maghiare, pretind scuze din partea premierului roman.

Scuzele ar putea fi un mod relativ onorabil de a incheia episodul, dar nu-mi aduc aminte sa existe vreun precedent in istoria recenta a Europei cand premierul unei tari sa-si ceara scuze pentru cele rostite in asemenea circumstante.

Mi se pare mai pragmatica decat scuzele o explicatie transmisa pe cale diplomatica. Daca m-as afla in tabara celor de la Budapesta, as intelege o asemenea explicatie, justificata chiar cu faptul evident ca sintagma folosita a fost o nefericita metafora.
Dar ca sa ajungem acolo opinia mea este ca nu trebuie sa asteptam oferta de impacare de la altii. Furtuna din paharul cu apa - caci nu i-as spune scandal - a pornit de la noi si tot noi tebuie sa potolim valurile, atat in tara, cat si peste hotare.

Guvernul roman, poate prin diplomatii sai, trebuie sa gaseasca de urgenta modalitatea de estompare a agitatiei provocate de eveniment si cred ca o va face cu rabdare, calm si intelepciune, atat cat este nevoie pentru a incheia incidentul.

Deocamdata MAE le traduce ungurilor ce a vrut sa spuna Tudose cu "toti vor flutura langa steagul secuiesc".

As remarca totusi ca, daca vrem ca asemenea incidente sa nu se mai repete, dl prim-ministru ar trebui sa se fereasca de gafe, evitand metaforele, hiperbolizarea expresiilor, metaforizarea limbajului. N-as vorbi despre asa ceva, daca n-as sti cate asemenea gafe a mai produs in trecut.
Amintesc galceava premierului cu bancile. Ce nevoie avea dl Tudose sa se exprime la adresa institutiilor bancare cu "Iertati-ma, dar Terente era copil pe langa voi! Chiar era baiat bun"?

Pentru cine nu stie, amintesc ca Terente a ramas in istoria secolului trecut ca un cunoscut jefuitor la drumul mare, obsedat sexual si violator. Merita sistemul nostru bancar asemenea comparatie?

Mai amintesc si exprimarea "colegii de la BNR au fost putin plecati de acasa, pentru ca era rolul Bancii Nationale sa intervina". Se referea la dorinta Guvernului ca BNR sa stopeze caderea leului, provocata bineinteles de masurile economice rezultate din programul de guvernare. Iarasi ma intreb: meritau oare cei de la banca aprecierea ca au fost "putin plecati de acasa"?
Dar ce ziceti de informatia ca premierul depusese la banca 500 de dolari, iar dupa doi ani a fost somat sa plateasca 50 dolari comision, dupa ce nici banii depusi in cont nu mai erau acolo? Asta nu-i metafora sau pamflet. E neadevar sau ca sa uzez un termen folosit chiar de premier, e minciuna. Nicio banca de nicaieri nu-ti anuleaza depozitul si nu-ti percepe o dobanda de proportiile celei specificate de dl Tudose.

Sincer vorbind, ma deceptioneaza incercarea prim-ministrului de a face pe pamfletarul de ocazie.

In opinia mea, daca premierul ar adopta un limbaj de premier si nu unul de poet, atunci n-ar fi facut gafe, n-ar fi iritat bancile, nici multinationalele, nici mediul de afaceri din Romania, nici nationalistii din tara noastra, nici pe cei de la Budapesta si nici n-ar fi in situatia jenanta de a-si cere scuze de la cineva.
Facebook ShareTweetGoogle Share
 Sambata, 13 Ianuarie 2018, ora 18:04
 Colaborator:Victor Pitigoi

 Articol citit de 8106 ori

Citeste si: