Taierea sau scoaterea din radacini a copacilor, puietilor sau lastarilor, pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani (proiect)

Taierea sau scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor din fondul forestier national si din vegetatia forestiera din afara acestuia se va pedepsi cu inchisoare de la 1 la 5 ani, potrivit unei initiative legislative depuse la Parlament.

Proiectul modifica in acest sens Codul penal, Codul silvic si Legea 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice.

Conform proiectului, se introduce un alineat nou in articolul 228 al Codului penal, in sensul ca se vor considera bunuri mobile si "arborii doborati sau rupti de fenomene naturale, taiati ori scosi din radacini, puietii sau lastarii care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national".

De asemenea, la articolul 229 al Codului penal se introduce un nou alineat care prevede ca furtul savarsit "prin taierea sau scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor din fondul forestier national si din vegetatia forestiera din afara acestuia se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani".

Proiectul mai prevede abrogarea articolului 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic si a literei b) a alineatului (1) a articolului 8 a Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, care se refera la faptul ca pedeapsa cu inchisoarea este aplicata daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa.

"Infractiunea prevazuta de art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, referitoare la furtul de arbori, puieti sau lastari, necesita o noua reglementare, respectiv asimilarea acesteia cu infractiunea de furt incriminata de Codul penal.

Un prim motiv in sprijinul acestei modificari legislative este respectarea principiului referitor la egalitatea de tratament juridic pentru toate persoanele care savarsesc fapte de aceeasi natura, avand in vedere ca, potrivit actualelor reglementari din Codul silvic, nu reprezinta infractiune furtul de material lemnos a carui valoare nu este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior", au aratat initiatorii in expunerea de motive a proiectului.

Acestia mai mentioneaza ca "modificarea legislativa devine absolut necesara in contextul national actual, caracterizat de o crestere alarmanta a defrisarilor ilegale si a furtului de masa lemnoasa din fondul forestier national si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national".

In opinia initiatorilor, una dintre principalele cauze pentru care nu se pot stopa furturile si defrisarile ilegale este permisivitatea actualelor reglementari, prin existenta unui prag valoric pentru a incadra furtul ca infractiune.

"Din cauza faptului ca marea majoritate a furturilor de arbori este infaptuita de persoane fizice cu mijloace rudimentare de transport, in rare situatii valoarea masei lemnoase depaseste pragul impus de actuala legislatie, fapta fiind astfel incadrata ca si contraventie silvica, prevazuta de art. 8 alin. 1 lit. b) din Legea 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice.

Aflandu-ne in prezenta unor fapte ce reprezinta contraventii silvice, nu se realizeaza cercetarea penala de catre organele abilitate, cu consecinta ca doar aproximativ 5% din aceste furturi sunt solutionate, iar faptuitorii nu sunt trasi la raspundere", explica initiatorii.

Proiectul este initiat de 14 parlamentari din grupurile PSD, printre care Gratiela Gavrilescu, Marian Cucsa, Alexandru Baisanu, Serban Nicolae, Radu Oprea.

Proiectul va intra mai intai in dezbaterea Senatului, care este prima Camera sesizata. Camera Deputatilor este for decizional.

Un alt obiectiv al Green Deal pare să fie lăsat uitării: Ponderea transportului rutier de mărfuri a crescut în zece ani

Comisia Europeană își propunea, prin Green Deal, ecologizarea transportului de marfă, prin urmare, atragerea a cât mai multe companii de transport de marfă pe calea ferată. Însă în...

De ce a renunțat Alfa Romeo la numele "Milano" pentru un nou SUV. Care este noul nume ales de companie

Producătorul auto Stellantis a cedat după o confruntare cu autoritățile italiene și a redenumit SUV-ul al cărui nume a fost contestant. Alfa Romeo Milano a stârnit controverse imediat după...