Pactul ecologic european: Pariul de (minimum) 1.000 de miliarde. Va profita Romania?

Autor: Lucian Lumezeanu - manager de comunicare
Duminica, 19 Ianuarie 2020, ora 19:29
10154 citiri

Comisia Europeana anuntat, in urma cu cateva zile, detaliile de finantare pentru Pactul Ecologic European, grupate in Mecanismul pentru o tranzitie echitabila si Planul de Investitii. Scopul: sa faca Uniunea Europeana neutra din punct de vedere climatic pana in 2050, adica sa reducem semnificativ emisiile de gaze cu efect de sera pentru a combate incalzirea globala.

Suma pusa la bataie: 1.000 de miliarde de euro pana in 2030, care vor proveni atat din fondurile Uniunii Europene (aproximativ 500 de miliarde pana in 2027) cat si din mobilizarea investitiilor bancilor, fondurilor de pensii private si altor entitati, printr-un set complex de garantii ale Comisiei. De aici se estimeaza ca pot fi aduse alte 500 de miliarde desi, daca lucrurile merg bine, suma poate fi mult mai mare.

Pe de alta parte, Banca Europeana de Investitii, care va ajuta acest efort prin propriile garantii in transformarea ei spre o Banca Verde (investitiile in combustibili fosili nu vor mai fi finantate in curand) a anuntat anul trecut propriul pachet de finantare de 1.000 de miliarde.

Nu este clar cat din acest pachet va merge spre sustinerea Planului de Investitii si cat va merge separat, dar nu se vor suprapune in totalitate, nici exclude, adica nu vor fi nici 1.000 de miliarde, nici 2.000. Dupa estimarile unor experti din Bruxelles, cele 2 initiative vor putea mobiliza macar 1.500 de miliarde.

Anuntul Comisiei Europene este binevenit: Avem nevoie de reducerea emisiilor pentru a lupta cu incalzirea globala, dar in acelasi timp avem nevoie de investitii pentru a realiza tranzitia energetica.

Romania trebuie sa stie sa profite de aceasta mobilizare de investitii fara precedent, in mai multe feluri:

1. Sa foloseasca bani din aceste instrumente pentru a ajuta la tranzitia ecologica a regiunilor carbonifere. Prin asta ma gandesc in special la Complexul Energetic Oltenia si Complexul Energetic Hunedoara, companii aflate intr-o situatie dezastruoasa si care mi-e teama ca se vor "stinge" lent (sau mai putin lent), cu efecte sociale importante in Gorj si Hunedoara - adica oameni care isi vor pierde locurile de munca.

Ce-i drept, capusarea politica de catre toate partidele importante ale postcomunismului (minus cele noi) le-a adus aici, dar efectele ne lovesc pe toti. Pe de alta parte, securitatea energetica a Romaniei depinde si de aceste companii si va mai depinde cativa ani buni. Cum le ajutam sau cum reparam efectele?

2. Sa creasca semnificativ competitivitatea economiei romanesti care pur si simplu foloseste prea multa energie fata de cat ar avea nevoie, adica pierde bani, eficacitate si, uneori, piete. Suntem pe locul 4 din coada la acest capitol. Cum facem sa pierdem mai putina energie?

3. Sa "bage bani in buzunare" cetatenilor facandu-le locuintele sa consume mai putina energie, deci sa aiba facturi mai mici, concomitent cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si, din nou, cresterea securitatii energetice.

Romania nu trebuie doar sa fie pregatita sa acceseze banii europeni pe care ii poate lua direct, ci sa si creeze cadrul pentru a se putea investi in tranzitia energetica, pentru a nu mai vorbi despre investitiile directe pe care trebuie sa le faca. Mai ales ca ne obliga si Directiva Europeana pentru Performanta Energetica a Cladirilor, varianta revizuita in 2018, care trebuie transpusa pana in martie 2020.

Din pacate, Romania a pierdut multi ani la capitolul eficienta energetica, ca vorbim de cladiri sau de industrie. Nu atat ca nu ne-am apucat sa investim in eficienta energetica devreme cat e vorba de faptul ca am facut-o cu frana de mana trasa. Am ratat multe miliarde care puteau sa ramana in buzunarele oamenilor si ale companiilor, daca erau ajutate sau impulsionate sa-si reduca nivelul de energie consumata.

Chiar si acolo unde am investit in eficienta energetica (sau mai precis am luat bani europeni), cum sunt programele de anvelopare pentru blocuri, de obicei au fost prost puse in practica. Nici macar programe precum Casa Verde, cu subventii pentru panouri solare, nu au fost bine concepute de fostul guvern si m-as mira ca actualul sa il poata pune in aplicare.

O alta problema majora: Nimeni nu coordoneaza domeniul eficientei energetice, unul care ar trebui sa fie strategic dar care e impartit intre mai multe entitati:

* Ministerul Lucrarilor Publice si Dezvoltarii

Teoretic, acest minister ar trebui sa se ocupe de tot ce inseamna constructii, inclusiv fondurile europene pentru cladiri, cladirile fiind cel mai mare consummator de energie din Europa si Romania. In ultimii ani s-a miscat prost la acest capitol. Parte din inadecvarea celor care l-au condus, parte din faptul ca au alocat resurse foarte putine pentru acest domeniu. Spre exemplu, directiile si serviciile care se ocupa de legislatia in constructii si eficienta energetica au mult mai putini oameni decat ar avea nevoie.

Din pacate, modul in care se aloca banii, fara a avea in vedere eficienta energetica reala, nu doar mimata, precum si legislatia invechita, ne "trage inapoi".

* Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor

Mai degraba ineficient in ultimii ani in ce priveste alinierea la directiile europene privind reducerea emisiilor, ministerul pare sa se fi aplecat mai mult asupra tranzitiei energetice in 2020.

Ministrul Costel Alexe a anuntat deja un program de finantare pentru a ajuta proprietarii de case sa le faca eficiente din punct de vedere energetic pentru a reduce costurile financiare si emisiile de gaze cu efect de sera. Este primul program de finantare dedicat proprietarilor, pana acum se acordau bani doar pentru cei care locuiesc la bloc. O veste foarte buna, sper ca si finantarea sa fie pe masura.

* Ministerul Economiei

Economia, care are deja industria (inclusiv companiile energetice din Hunedoara si Gorj) in subordine, a preluat recent de la Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Energie si departamentul pentru eficienta energetica.

* Departamentul pentru Dezvoltare Durabila

Dezvoltarea durabila presupune in primul rand eficienta energetica si energie "verde". Pe o parte Strategia de Dezvoltare Durabila la care se lucreaza nu prea e luata drept reper, pe de alta nici Departamentul nu are resursele si greutatea politica pentru a coordona sau influenta semnificativ strategia pentru o tranzitie climatica.

Ca sa fie treaba treaba, Planul National pentru Schimbari Climatice si Strategia Energetica a Romaniei NU sunt coordonate (dar vor fi in viitor), a anuntat secretarul de stat Niculae Havrilet. Doua documente esentiale care vorbesc in mare parte de lucruri asemanatoare dar care spun lucruri diferite. Pai si atunci cum sa beneficiem de banii si avantajele acestei tranzitii? Only in Romania!

Poate nu uitam totusi sa le coordonam si cu Strategia de Renovare a Romaniei. N-ar fi rau, in forma in care e acum (si care nu e finala) e incurajatoare, cel mai coerent dintre aceste 3 ultime documente.

Pe scurt, Romania trebuie sa se puna rapid pe coordonatele corecte pentru a beneficia de banii europeni si oportunitatile europene care vin din lupta cu schimbarile climatice. E una dintre sansele noastre de dezvoltare, n-ar trebui sa o ratam.

Lucian Lumezeanu este fost jurnalist Ziare.com, manager de Public Affairs si Public Relations in cadrul unei companii multinationale, presedinte al boardului Asociatiei pentru Promovarea Eficientei Energetice in Cladiri - Roenef si este implicat in mai multe asociatii din domeniul eficientei energetice si sigurantei la incendiu

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#pact ecologic european, #combatere incalzire globala , #incalzire globala
Comentarii