Praf si pulbere: Tara in care poluatul plateste

Marti, 14 Ianuarie 2020, ora 14:16
6759 citiri
Praf si pulbere: Tara in care poluatul plateste
Foto: aerlive.ro

De saptamani bune, calitatea aerului din Bucuresti este comparabila cu cea din metropolele australiene afectate de incendiile de paduri. Cote alarmante de poluare sunt masurate mai ales in noptile de weekend.

Pe pagina Agentiei Europene pentru Mediu, harta calitatii aerului din statele Europei este plina de puncte turcoaz, verzi, portocalii, rosii, maro sau violet. Marcheaza diversele niveluri ale poluarii. O singura tara din Uniunea Europeana apare, pe respectiva harta, plina exclusiv cu puncte negre, iar aceasta este Romania. Legenda hartii spune ca punctele negre inseamna ca nu exista raportari.

Romania este un "esec sistemic" din punct de vedere al monitorizarii calitatii aerului, a decretat Comisia Europeana, la mijlocul anului trecut. De altfel, Romania va trebui sa plateasca pana la 400.000 de euro penalizare pentru fiecare zi in care nu se respecta normele de mediu europene, odata ce procedurile de sanctionare vor fi incheiate.

Insusi ministrul Mediului, Costel Alexe, recunoaste: "Niciuna dintre masurile din planurile pe imbunatatirea calitatii aerului nu au fost implementate". In loc sa intreprinda ceva, oficialitatile romane prefera sa foloseasca aceasta situatie in rafuielile politice interne. De platit vor plati, pana la urma, cetatenii simpli. Si poluati, si cu banii luati.

Romania risca sanctiuni din partea Bruxelles-ului si pentru gropile de gunoi care, la 13 ani de la integrarea europeana, continua sa fie un pericol ecologic major pentru sanatatea populatiei. Doar 20 din 68 de depozite de deseuri aflate in atentia institutiilor europene au fost inchise sau reabilitate, iar Comisia nu a primit nicio informatie ca Bucurestiul ar fi intreprins ceva in acest sens.

"Ups! A intervenit o eroare!"

Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului din Romania detine 148 de statii fixe si 11 mobile. Pe pagina oficiala calitateaer.ro, saptamani la rand, in locul hartii care are drept scop informarea in timp real a cetatenilor despre cat de poluat este aerul pe care il respira, se deschidea o fereastra pe care scria "Ups! A survenit o eroare!".

Intre timp, harta exista dar, dupa ce treci de diverse avertismente care iti ingreuneaza accesul, afli ca o mare parte dintre statiile de monitorizare nu au date suficiente pentru a raporta situatia sau, pur si simplu, nu recolteaza niciun fel de informatii.

Ceea ce ascund autoritatile de la Bucuresti, aflate sub incidenta unor masuri punitive din partea organismelor comunitare pentru nerespectarea angajamentelor asumate european, scot in schimb la iveala diverse entitati private, care profita din plin de explozia fenomenului "big data" si de performantele tot mai remarcabile ale inteligentei artificiale.

Programul AirVisual, de exemplu, colecteaza informatii de la zeci de mii de aparate amplasate in 178 de tari si le afiseaza in timp real pe o harta interactiva. Inclusiv din Romania. Sa luam un exemplu: luni, 13 ianuarie 2020, la ora 16:30 si la ora 19:00, cel mai poluat loc din Romania era Modelu, o comuna invecinata municipiului Calarasi, cu o valoare de 175, conform indexului de calitatea aerului AQI (sistemul de masurare folosit de autoritatile din intreaga lume).

Tradus, acest indice inseamna "pericol pentru sanatate". In aceeasi categorie de poluare se afla si una dintre cele mai tranzitate intersectii ale Capitalei Romaniei, Perla, in zona Dorobantilor - Stefan cel Mare.

La aceleasi ore, o alta aplicatie, AerLive, realizata de centrul pentru politici durabile Ecopolis cu sprijinul Fundatiei ETA2U din Timisoara, inregistra simultan, in toate cele zece puncte de monitorizare din Bucuresti, un coeficient de poluare a aerului de 100 pe o scala pe care 100 este maximul.

Aplicatia masoara, incepand din decembrie anul trecut, concentratia de microparticule toxice din aerul respirat (pulberi cu diametrul de 10 si 2,5 microni), monoxid de carbon, dioxid de azot si sulf.

Subiectul poluarii din Bucuresti a explodat in ultimele saptamani ca urmare a semnalelor de alarma trase de societatea civila. Retelele de masurare a calitatii aerului au inregistrat, de la inceputul acestui an, depasiri de pana la aproape 700% pentru poluarea cu praf.

Firea, pe urmele lui Dragnea

Nivelul critic al calitatii aerului si, mai ales, un tipar total ciudat al evolutiei gradului de poluare au devenit subiecte de ingrijorare in zona retelelor de socializare, inainte ca primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, sa se lanseze in diatribe de imagine si sa denigreze avertizorii publici, pe care ii acuza ca dezinformeaza.

In opinia edilului sef, senzorii de masurarea calitatii aerului folositi de persoanele private nu sunt omologati si, prin urmare, nu sunt relevanti. Este o mantra care apare din timp in timp in discursul celor care au probleme cu respectarea normelor si a legilor din Romania.

In urma cu mai multi ani, soferi influenti prinsi de radare fixe dincolo de limita legala de viteza au reusit sa obtina desfiintarea acestor aparate, pe motiv ca in Romania nu exista un sistem de calibrare iar radarele, ca atare, nu ar fi omologate.

Primarul Capitalei a ajuns cu discursul intr-o zona ce aminteste de derapajele lui Liviu Dragnea. Dupa ce i-a transmis ministrului Mediului - implicit tuturor celor care atrag atentia asupra poluarii - sa se mute din Bucuresti, Gabriela Firea a lansat si propunerea ca societatea publica de cai ferate sa suspende trenurile care vin spre Capitala in anumite intervale orare, pentru a evita cozile de la bariere.

O sugestie cel putin anacronica, in conditiile in care marile metropole europene introduc tot felul de facilitati pentru a-i convinge pe navetisti sa foloseasca trenurile.

Sugestia scoate insa la iveala si esecul unei administratii locale care a pierdut batalia cu modernizarea infrastructurii de transport, pornind chiar de la absenta pasarelelor peste calea ferata.

De altfel, printre marii poluatori din Bucuresti sunt santierele ale caror termene de finalizare se tot amana. Unul ar fi asa-numita "strapungere Ciurel", care ar trebui sa usureze iesirea spre cea mai veche autostrada a tarii, A1.

Un altul este reabilitarea podului Grant, care traverseaza numeroase strazi intortocheate ale orasului si liniile de tren ce duc in Gara de Nord, cea mai mare a Bucurestilor. In acest din urma caz, primarul general a mintit recent ca lucrarile vor fi gata la un termen la care, de fapt, abia se va fi finalizat prima etapa a santierului.

In fine, un al treilea santier de infrastructura de transport interminabil, si pe care l-au promis incheiat nu mai putin de 18 ministri de resort, este metroul catre cel mai aglomerat cartier al Bucurestilor, Drumul Taberei.

Insistenta cu care asociatii si persoane civile au monitorizat derapajele periculoase ale calitatii aerului au alertat, in cele din urma, si autoritatile de mediu. Prima descoperire socanta a fost ca, in Garda de Mediu, director de cabinet al sefului institutiei care ar fi trebuit sa sanctioneze Primaria Capitalei pentru lipsa masurilor de combatere a poluarii este chiar sora primarului general.

Intre timp, seful Garzii de Mediu a demisionat. Odata cu ea a plecat si sora primarului general. In schimb, calitatea aerului din Bucuresti a devenit tema de rafuiala prin presa intre primarul pesedist Firea si ministrul liberal Alexe.

Speculatiile care merg direct in plamani

Pe fondul atacurilor de campanie electorala lipsesc insa masurile concrete. Lipsesc chiar si explicatiile pentru gradul ridicat al poluarii si pentru modul ciudat in care cifrele fluctueaza.

Unele ipoteze au fost formulate de consilierul municipal Octavian Berceanu, care enumera, printre sursele de poluare ale Capitalei Romaniei, arderile ilegale nocturne de deseuri si uleiuri la rampele de gunoi din jurul orasului.

De altfel, senzori amplasati in preajma acestor depozite indica intr-adevar cote alarmante si asta in anumite momente, cum ar fi noptile de weekend.

Circula, in acest sens, acuzatii greu de verificat, din cauza opacitatii si pasivitatii autoritatilor, conform carora administratorii unora dintre firmele care ar trebui sa incinereze ecologic reziduurile scot periodic din uz electrofiltre montate in perioada de preaderare la Uniunea Europeana.

In plus, printre deseurile distruse in mod rudimentar s-ar afla si materiale periculoase, cum ar fi resturi medicale. In lipsa unor interventii publice, a unor masuri concrete si unor raspunsuri credibile, toate speculatiile raman optiuni deschise, iar modul in care sunt abordate temerile populatiei denota dispretul autoritatilor din Romania fata de cetateni.

Cristian Stefanescu

Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#poluare Firea Bucuresti Alexe , #poluare