Un studiu arata ca 2 din 10 romani obisnuiesc sa distribuie stiri false, dar amploarea fenomenului ar putea fi si mai mare

Intr-o tara in care tinerii nu ies la vot in numar mare si principala sursa de informare a populatiei este televizorul, 2 din 10 romani obisnuiesc sa distribuie stiri false. Doar ca fenomenul ar putea avea, in realitate, o amploare si mai mare.

Din datele furnizate de Novel Research pentru MediaStandard.ro reiese ca 2 din 10 romani obisnuiesc sa distribuie stiri false - insa cifrele reale ar putea sa fie mult mai mari, intrucat respondentii s-au autoapreciat.

Televiziunea ramane principala sursa de informare pentru romani, in mod special pentru grupa de varsta 65+ (64,6%), in timp ce site-urile sau aplicatiile de stiri si social media se claseaza pe locul doi, respectiv trei. Persoanele cu varste intre 18 si 29 de ani prefera sa citeasca stiri de pe retelele de socializare, in timp ce grupa 46-64 foloseste intr-o proportie mai mare platformele speciale pentru stiri.

Totusi, se remarca ca interesul pentru cititul stirilor din social media este mai mic in randul tinerilor decat in randul varstinicilor. Cu alte cuvinte, procentul celor care se informeaza prin intermediul unor aplicatii precum Facebook sau Twitter creste proportional cu varsta.

Desi prefera stirile TV, varstnicii citesc mai des stiri online - semn ca interesul pentru ultimele evenimente din tara, politice sau sociale, este mai ridicat pentru cei batrani decat pentru cei din segmentul 18-29 de ani, care inregistreaza totodata si o prezenta mai scazuta la vot.

De exemplu, la alegerile europarlamentare din 2019, tinerii au votat in numar mic - exceptand persoanele de peste 65+, care probabil sufera de probleme de sanatate sau sunt in incapacitatea de a se deplasa. Daca ar fi sa ne uitam la motivele pentru care seniorii se informeaza constant, indiferent ca vorbim de TV sau online, acestia fac parte din categorii vizate constant de modificari legislative, dar dau dovada si de o responsabilitate sociala mai mare.

Persoanele cu educatie superioara si cele ce lucreaza in mediul public arata, de asemenea, o frecventa mai ridicata de informare in mediul online.

Respondentii studiului s-au declarat in proportie de 27.8% foarte increzatori in abilitatile lor de a recunoaste stirile false si 60% oarecum increzatori. Totodata, numarul persoanelor ce au raportat/comentat stiri false si care nu au dat vreodata like sau share este unul mic, de doar 8.2%. In schimb, se remarca un numar mare de pasivi - care nu au reactionat in niciun fel la stiri false (44.9%) si de bivalenti - care au distribuit stiri false, dar le-au si raportat (42.6%). Persoanele care promoveaza continut cu caracter manipulator reprezinta 4.3% din cei intervievati.

Romanii considera ca cea mai buna metoda pentru a combate fenomenul dezinformarii este de a realiza campanii de informare a populatiei cu privire la efectele si metodele de combatere a influentei stirilor false (41.4%).

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...