Un schelet vechi de 10.000 de ani pune la indoiala teoria privind originea oamenilor din Americi

Un schelet cu o vechime de 10.000 de ani, descoperit in Mexic, pune la indoiala teoria "traditionala", conform careia primii oameni ar fi ajuns in Americi sub forma unei populatii "unice si omogene".

O analiza a ramasitelor descoperite in pestera subacvatica Chan Hol din apropierea localitatii mexicane Tulum sugereaza ca ar fi existat mai multe grupuri de oameni care s-au stabilit pentru prima data in Americi, acestea provenind din diferite puncte geografice de origine, relateaza Press Association care citeaza un studiu recent.

Potrivit cercetatorilor, scheletul, numit Chan Hol 3, apartine unei femei paleoindiana, de 30 de ani.

Paleoindienii au fost primii oameni care au ajuns in aceste regiuni si care au populat Americile. Se estimeaza ca ei au strabatut Podul Terestru Bering, numit si Beringia, o suprafata straveche ce unea Asia si America de Nord, in timpul ultimei perioade glaciale, cu peste 12.000 de ani in urma, inainte de a migra in regiunea Patagonia din America de Sud.

Cercetatorii sustin ca forma si structura craniului Chan Hol 3 este diferita de cea a altor schelete descoperite in aceeasi zona si provenind dintr-o perioada similara, ceea ce ar indica "cel putin doua populatii paleoindiene diferite morfologic".

"Noile rezultate sunt importante pentru ca pun sub semnul intrebarii 'modelul traditional' al popularii Americilor cu o populatie paleoindiana unica si omogena care migreaza foarte rapid din Beringia in Patagonia, cu 12.000 de ani in urma", a declarat pentru Press Association unul dintre autorii studiului, doctor Silvia Gonzalez, specialista in geologie cuaternara si geoarheologie la Universitatea John Moores din Liverpool, Marea Britanie.

"Rezultatele noastre indica faptul ca cel putin doua populatii paleoindiene diferite morfologic au coexistat in Mexic in urma cu 12.000 pana la 8.000 de ani, una in centrul Mexicului si cealalta in Peninsula Yucatan", a precizat ea.

Echipa de oameni de stiinta, condusa de profesorul Wolfgang Stinnesbeck, specialist in geostiinte la Universitatea din Heidelberg, Germania, a datat ramasitele umane cu ajutorul zacamintelor minerale numite speleoteme, care acopereau cateva oase ale degetelor.

Cercetatorii estimeaza ca Chan Hol 3 ar avea o vechime de cel putin 9.900 de ani, poate chiar mai mult.

Analiza structurala a relevat ca Chan Hol 3 avea capul rotund, cu pometi lati si fruntea plata, similar altor trei cranii gasite in pesterile din Tulum. Insa, potrivit cercetatorilor, caracteristicile craniului ei sunt diferite de cele ale scheletelor paleoindiene, cu capul lunguiet, descoperite in regiune.

"Scheletele Tulum pot indica fie ca mai multe grupuri de oameni au sosit initial pe continentul american din diferite puncte geografice de origine, fie ca a existat suficient timp pentru ca un grup mic de colonisti timpurii care traiau izolati in Peninsula Yucatan sa dezvolte o morfologie diferita a craniului.

In ambele cazuri, istoria colonizarii timpurii a Americilor pare sa fie mai complicata si ar putea sa dateze cu mii de ani mai devreme decat se credea, potrivit noilor date despre morfologia umana", a adaugat Gonzalez.

Descoperirea este descrisa in jurnalul stiintific PloS One.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...