Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Desi depinde de natura, omul o distruge in mod sistematic: pana la un milion de specii animale si vegetale risca sa dispara, multe dintre acestea "in deceniile urmatoare", potrivit unui proiect de raport despre biodiversitate, intocmit de Organizatia Natiunilor Unite (ONU).
Apa potabila, paduri care absorb dioxidul de carbon, insecte polenizatoare necesare culturilor, pesti... Platforma interguvernamentala stiintifica si politica privind biodiversitatea si serviciile ecosistemice (IPBES) se va reuni in perioada 29 aprilie - 4 mai la Paris pentru a adopta prima evaluare mondiala a ecosistemelor dupa aproape 15 ani.
Situatia actuala a biodiversitatii ar trebui sa fie la fel de ingrijoratoare precum previziunile in ceea ce priveste incalzirea globala.
Raportul de 1.800 de pagini, la care au lucrat 150 de experti din 50 de tari timp de trei ani, va fi insotit de o "sinteza pentru factorii de decizie", care urmeaza sa fie discutata rand cu rand si adoptata de cele 130 de state membre ale IPBES, pe modelul rapoartelor Grupului Interguvernamental de Experti in Evolutia Climei (GIEC) despre mediu.
Potrivit proiectului de rezumat obtinut de AFP - cel mai recent, datat din luna ianuarie - diverse "dovezi independente semnaleaza o accelerare rapida iminenta a ratei de extinctie a speciilor (...) chiar daca factorii (acestei extinctii) nu se intensifica".
Dintre cele 8 milioane de specii estimate (dintre care 5,5 milioane de specii de insecte) existente pe planeta, "intre o jumatate de milion si un milion de specii risca sa dispara, multe dintre acestea in deceniile urmatoare", se mai precizeaza in document. Desi formularea se poate schimba in functie de ceea ce guvernele vor decide sa scoata in evidenta, concluziile stiintifice raman valabile.
Aceste previziuni corespund avertismentelor a numerosi oameni de stiinta care estimeaza ca Terra se afla in pragul celei de-a sasea "extinctii in masa", prima cauzata de om, care a provocat deja disparitia a cel putin 680 de specii de vertebrate in ultimii 500 de ani.
Raportul este partial bazat pe analiza unor specii bine documentate, in special de vertebrate, dar subliniaza "incertitudinile" referitoare la alte specii, mai putin cunoscute, in special de insecte.
Disparitia acestei biodiversitati are un impact direct asupra umanitatii. Hrana, surse de energie, medicamente: "foloasele pe care oamenii le au de pe urma naturii sunt fundamentale pentru existenta si bunastarea oamenilor pe Terra, iar cele mai multe dintre acestea nu sunt in totalitate inlocuibile", avertizeaza documentul. Spre exemplu, peste doua miliarde de persoane depind de lemn ca sursa de energie, patru miliarde utilizeaza medicamentele naturiste, iar 75% dintre culturile agricole au nevoie de polenizarea realizata de insecte.
Principalii factori vinovati de aceasta situatie sumbra: utilizarea terenurilor (agricultura, exploatare forestiera, mine) si exploatarea directa a resurselor (pescuit, vanatoare).
Urmeaza schimbarile climatice, poluarea si speciile invazive, al caror impact este "pana in acest moment, relativ mai putin important", dar "accelerat".
Raportul scoate, de asemenea, in evidenta legaturile dintre aceasta pierdere a diversitatii si schimbarile climatice, cateodata stimulate de aceiasi factori, in special de modelul agricol intr-o lume din ce in ce mai populata.
"Trebuie sa recunoastem ca schimbarile climatice si pierderile din natura sunt la fel de importante, nu doar pentru mediu, dar si din perspective economice si de dezvoltare", a precizat recent pentru AFP presedintele IPBES, Robert Watson, care face apel la "transformarea" productiei alimentare si energetice.
"Daca dorim o planeta durabila, care furnizeaza foloase comunitatilor din diferite zone ale lumii,
Pe de alta parte, raportul estimeaza ca trei sferturi din suprafata terestra, 40% din mediul marin si jumatate dintre cursurile de apa au fost "grav denaturate".
Cele mai afectate regiuni sunt cele unde traiesc populatii indigene, care depind in mod special de natura, sau comunitatile sarace, deja mai vulnerabile la impactul schimbarilor climatice.