2020 este an bisect

Anul 2020 este an bisect de 366 zile, luna februarie avand 29 zile.

In anul 46 i.Hr., la initiativa lui Caius Iulius (100 i.Hr. - 44 i.Hr.), s-a trecut la alcatuirea unui nou calendar. Despre calendarul folosit la data respectiva, calendarul roman, nu s-au pastrat date precise privind aparitia acestuia. Se pare ca de la mijlocul sec. VIII i.Hr. romanii au folosit un ciclu care avea 10 luni pe care l-au numit "annus", de unde denumirea in limba romana de an. Era un calendar lunar foarte complicat, bazat pe fazele Lunii. Apoi, lunile au capatat si un nume. Prima luna a anului a fost numita Martius in cinstea zeului Marte, a doua aprilie (lat. aperio, ire = a deschide), deoarece in aprilie se deschid mugurii plantelor. In secolul al VII-lea i.Hr., s-au adaugat inca doua luni: ianuarie si februarie (lat. februaris, onis = purificare, curatire - legat de ritualul curatirii ce se facea anual la 15 februarie). Aceasta luna era inchinata zeului imparatiei subpamantene Februs.

In anul 46 i.Hr. grupul de astronomi din Alexandria a lucrat sub conducerea lui Sosigene, reusind sa alcatuiasca un nou calendar, la baza caruia se afla miscarea Soarelui in decurs de un an. Anul a fost impartit in 12 luni cu denumirile anterioare. Anul era stabilit la 365 zile, astfel ca intr-un ciclu erau trei ani de 365 zile si un al patrulea de 366 de zile, numit an bisect, ziua suplimentara ce trebuia adaugata la fiecare patru ani era 24 februarie, prin dublarea ei, potrivit timeanddate.com.

Noul calendar iulian (cunoscut si sub numele de "stilul vechi") a intrat in vigoare la 1 ianuarie 45 i.Hr. El s-a remarcat prin simplitatea sa. Datorita faptului ca anul iulian era mai mare decat anul tropic, la intervalul de 128 de ani ramanea in urma cu o zi. Formula calendarului iulian pentru a calcula anii bisecti a facut ca acesti ani sa se repete prea des, iar in cele din urma in calendarul iulian sarbatorile religioase importante, cum ar fi Pastele, nu se mai sincronizau cu data fixa pentru evenimentul astronomic, echinoctiul de primavara, si a ajuns sa fie sarbatorit inaintea acestui eveniment, potrivit thoughtco.com/gregorian-calendar. Astfel, in timp punerea in concordanta a anului calendaristic cu cel tropic a devenit deosebit de stringenta.

In a doua jumatate a sec. al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) a hotarat reforma calendarului iulian, desemnand o comisie de astronomi si teologi care sa lucreze in acest sens. Dintre toate proiectele de reforma studiate de comisia respectiva, in final s-a hotarat adoptarea proiectului propus de astronomul italian Luigi Lilio, profesor de medicina la Universitatea din Perugia.

Este un calendar solar bazat pe un an comun de 365 de zile impartit in 12 luni de lungimi neregulate, 11 dintre luni au fie 30, fie 31 de zile, in timp ce a doua luna a anului, februarie, are doar 28 de zile in cursul anului comun. Aproximativ la fiecare patru ani este un an bisect, cand se adauga o zi suplimentara, luna februarie avand astfel 29 de zile, ceea ce face ca anul bisect in calendarul gregorian sa aiba 366 de zile.

Zilele anului din calendarul gregorian sunt impartite in saptamani de sapte zile, iar saptamanile sunt numerotate de la 1 la 52 sau 53.

La 24 februarie 1582, papa Grigore al XIII-lea a emis bula "Inter gravissimas...", in care se hotara ca numaratoarea zilelor sa fie decalata cu zece zile inainte, prin respectarea succesiunii zilelor saptamanii. In acest sens, ziua imediat urmatoare celei de joi 4 octombrie a devenit vineri 15 octombrie 1582, potrivit www.infoplease.com.

Noul calendar a fost numit gregorian, in memoria papei Grigore al XIII-lea. Ulterior, s-a trecut la folosirea denumirii de "stilul nou". Este in prezent calendarul cu cea mai larga folosire.

Acest calendar s-a introdus treptat in diferite tari europene, incepand cu cele catolice: Italia, Spania, Portugalia (chiar din 1582); acestea au fost urmate de Franta (1583); Austria, Boemia, cantoanele elvetiene (1584). Rezistenta serioasa s-a intampinat din partea tarilor care adoptasera Reforma. Aici calendarul gregorian a patruns dupa 1700: in Germania, Danemarca, Norvegia; Anglia (1752) si in Suedia (1753).

In Romania a fost introdus calendarul pe stil nou in anul 1919 de catre guvernul condus de Ion I. C. Bratianu. Astfel, data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919.

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...