Munca de acasa in contextul pandemiei de coronavirus va duce la saptamana de lucru de 4 zile?

Pandemia de coronavirus a determinat multe companii sa-si lase angajatii sa lucreze de acasa (acolo unde s-a putut) si sa gaseasca noi forme de flexibilizare a muncii, interactiunile desfasurandu-se cu precadere pe Internet.

Prin urmare, oare aceasta situatie ar putea sa convinga liderii de business sa priveasca dincolo de mersul la birou si de programul fix? Care sunt sansele ca acestia sa accepte noul mod de a lucra in asa fel incat sa-l pastreze si dupa ce vom trece de criza? Oare am putea indrazni sa visam la saptamana de lucru de patru zile (si chiar fara taieri de salariu)?

Aproape 29% din totalul angajatilor participanti la un sondaj efectuat recent de platforma de recrutare BestJobs, remis Ziare.com, spun ca lucreaza in acest moment de acasa. Cum tot atatia sunt de parere ca actuala criza generata de coronavirus va mai dura inca aproximativ doua luni, principala provocare privind indeplinirea sarcinilor de serviciu tine de lipsa unei comunicari eficiente cu colegii (15,7%).

Din perspectiva angajatilor, lucrurile par a fi mai clare cand vine vorba de lucratul de acasa. Asta deoarece pentru mai bine de jumatate dintre cei care au raspuns sondajului le este usor sa se adapteze la munca remote, deoarece au experienta cu instrumentele digitale. Doar 5,1% dintre cei chestionati au declarat opusul.

Mai mult, dintre cei care lucreaza de acasa, 35% au constatat ca sunt mai productivi in aceasta perioada de munca obligatorie la domiciliu comparativ cu productivitatea pe care o au la birou, pentru ca nu mai pierd timp cu deplasarea zi de zi la birou. Alti 17,5% spun ca sunt mai concentrati, intrucat acasa nu mai sunt intrerupti de colegi, iar 10% se simt mai putin stresati ca urmare a lipsei presiunii directe a sefului.

13% dintre cei care lucreaza de acasa spun insa ca sunt mai putin eficienti, in conditiile in care trebuie sa se ocupe si de treburi casnice sau sa aiba grija de copii.

Principalele trei provocari privind indeplinirea sarcinilor de serviciu, pe care le intampina angajatii care lucreaza remote, sunt:

• lipsa unei comunicari eficiente cu restul echipei (15,7%),
• lipsa claritatii in ceea ce priveste sarcinile zilnice (11,82%),
• comunicarea deficitara cu clientii (9,17%).

In ceea ce priveste instrumentele de comunicare pe care le folosesc in prezent, cei mai multi dintre angajati tin acum legatura cu managerul direct, cu restul echipei sau cu clientii prin conversatii telefonice (13,6%), prin mesagerie instant (Whatsapp, Messenger, Slack etc. - 10,93%), dar si prin mail (9,7%) si apeluri video (Skype, Zoom etc. - 6,53%).

Lucratul de acasa, elefantul din camera

Desi unele companii din Romania au experimentat si pana acum cu diverse forme de flexibilizare a muncii (lucrat de acasa cel putin o zi pe luna, vinerea scurta, interval de venire/plecare etc.), multi angajatori priveau cu neincredere aceste lucruri. Si mai ales cand era vorba de desfasurarea remote a activitatii: "Cred ca reticenta era legata de o combinatie intre felul in care functioneaza procesele de la distanta si adaptarea necesara si managerilor pentru a gestiona relationarea de la distanta", explica Madalina Uceanu, Managing Partner, CareerAdvisor, pentru Ziare.com.

Desi considera ca este foarte greu de anticipat cum va arata viitorul, totusi, ea crede ca experienta acestei perioade va demonstra ca lucrul de acasa nu este atat de nefavorabil cum parea: "Pana la urma, exista o nevoie clara de interactiune si alinire, care se produce cu mai mare usurinta fata in fata, insa cred ca daca gasim combinatia intre cele doua, potrivita fiecarei echipe, poate fi formula de succes si dupa trecerea crizei.

Evident, acolo unde acest lucru este posibil, caci sa nu uitam ca nu este posibil in toate mediile de lucru si toate industriile. In plus, cred ca trebuie sa luam in calcul si limitarile fiecarui angajat, daca mediul de acasa permite lucrul cu usurinta sau nu. Asa ca nu as generaliza", puncteaza Madalina Uceanu.

A flexibiliza sau a nu flexibiliza si mai mult munca, acolo unde este posibil - asta e intrebarea

Acum, ca incepem sa ne obisnuim cu munca de la distanta, este posibil ca dupa ce criza sa se termine sa vedem o flexibilizare a muncii si mai mare? Madalina Uceanu spune ca vom vedea o flexibilizare a muncii, insa nu ar miza pe o schimbare dramatica.

"Din pacate, avem obiceiul de a uita cu usurinta experientele neplacute si imi e teama ca si dupa trecerea acestei crize o sa incepem sa uitam si sa revenim usor-usor la obiceiurile anterioare. Cred ca parte dintre avantajele pe care le-ar putea avea organizatiile sunt legate atat de costurile administrative (spatiu de birou), cat si de motivatie a oamenilor, iar posibilitatea de a lucra de acasa transpune in fapt mesajul ca ne pasa, mai ales pentru angajatii pentru care aceasta abordare reprezinta un avantaj.

Riscul aici tine doar de responsabilitatea individuala a fiecaruia dintre noi, de a ne mentine si ritmul de munca si rezultatele livrate de la birou", precizeaza aceasta.

Sa indraznim sa visam la saptamana de lucru de patru zile (si fara taieri de salariu)?

Saptamana de lucru de patru zile a fost obiectul unor experimente in mai multe tari si companii din lume. Chiar si in Romania a existat la un moment dat o initiativa legislativa in acest sens (care nu s-a concretizat), iar o companie IT a scurtat saptamana de lucru timp de cativa ani, cu rezultate foarte incurajatoare.

Sa vedem cum au mers lucrurile si in alte state. Perpetual Guardian, o firma din Noua Zeelanda care isi ajuta clientii sa isi gestioneze activele financiare, a facut un experiment de acest gen si a observat ca angajatii sai sunt mai fericiti si mai fericiti. Drept urmare, a facut aceasta politica una permanenta.

Cand Microsoft a testat saptamana de lucru de patru zile la birourile sale din Japonia, in august 2019, pentru toti cei 2.300 de angajati care au avut vinerea libera, productivitatea a crescut cu 40%.

Alte companii au adoptat alte forme de flexibilizare a muncii. La o companie suedeza, de exemplu, programul de munca este de sase ore pe zi, timp de cinci zile pe saptamana. Aceasta formula pare sa fi dat roade, caci nu au fost semnalate probleme legate de productivitate.

Prin urmare, impulsionati si de situatia actuala, am putea ajunge pana intr-acolo incat angajatorii sa implementeze saptamana de lucru de patru zile? Si chiar sa fim platiti si in a treia zi libera? Deocamdata, ideea unui weekend prelungit se contureaza a fi doar o solutie provizorie, pe timp de criza, pentru companiile afectate direct.

"Exista deja destul de multe forme de lucru flexibile si oameni care isi impart norma de lucru intre mai multi angajatori/clienti, destul de multi care lucreaza si ca freelanceri, ca atare cred ca exista o istorie in acest sens si exemple pozitive. Din pacate, insa, cred ca acestia sunt cel mai mult afectati de crize cum este aceasta, pentru ca sunt cei la care s-ar putea renunta cu mai mare usurinta.

Nu cred ca vom vedea o implementare a saptamanii de lucru de 4 zile, cred ca acolo unde se intampla asta acum este doar o adaptare la contextul crizei, in asa fel incat sa putem trece toti mai usor peste perioada, fara sa fie nevoie de restructurari", sustine Madalina Uceanu.

In situatii de criza, companiile pot reduce programul la 4 zile pe saptamana, dar si salariile

Amintim ca in afara de suspendarea temporara a activitatii, somajul tehnic, flexibilizarea programului de lucru cu norma intreaga si munca la distanta, in vremuri de pandemie companiile mai o optiune: reducerea normei de munca a salariatilor.

Aceasta se poate face in doua moduri.

Primul este reducerea temporara a programului de lucru de la cinci la patru zile pe saptamana. Articolul 52 din Codul Muncii prevede ca, "in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz".

O astfel de masura are deci caracter temporar. In plus, are ca efect reducerea proportionala a salariilor si, pe cale de consecinta, a taxelor aferente, fiind o modalitate prin care companiile pot face economii atunci cand sunt la ananghie.

A doua varianta este cea a trecerii salariatilor (toti sau doar o parte) de la full-time la part-time, caz in care ar trebui incheiat un act aditional la contractul de munca.

• Companie romaneasca din Oltenia: trecem oficial la saptamana de lucru de 4 zile
• Saptamana de lucru de 4 zile, solutie pentru somaj si probleme sociale?
• Compania care a testat saptamana de lucru de 4 zile anunta rezultatele. CEO-ul spune ca i-au fost depasite toate asteptarile
• De ce toata lumea ar avea de castigat daca weekendul ar fi de 3 zile

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...