Noua strategie a lui Liviu Dragnea din dosarul "bani de la copii": contesta completul care l-a condamnat la 3 ani si 6 luni

Liderul PSD, Liviu Dragnea, cere completului de 5 judecatori de la Inalta Curte sa desfiinteze sentinta de condamnare la 3 ani si 6 luni pentru instigare la abuz in serviciu, deoarece ar fi fost condamnat de un complet de 3 judecatori obisnuit, si nu de un complet specializat in fapte de coruptie.

Cererea lui Dragnea: Este un caz de nulitate absoluta, deoarece este vorba de o compunere nelegala a completului care a dat decizia in faza de fond, cerem desfiintarea sentintei si trimiterea cazului la rejudecare. Aceasta exceptie nu a fost ridicata in faza de fond a dosarului!

Solicitarea a fost facuta, luni dupa-masa, la finalul audierilor din dosarul Angajarilor fictive la Directia Copilului Teleorman, de catre cei doi avocati ai lui Liviu Dragnea, Marian Nazat si Flavia Teodosiu. Asta in timp ce liderul PSD era internat in spital, dupa ce a acuzat probleme medicale.

Aceeasi solicitare a facut-o si avocatul Toni Neacsu, pentru un alt inculpat din dosar, Olguta Sefu. Toni Neacsu a aparat-o in faza de fond pe Bombonica Prodana, fosta sotie a lui Liviu Dragnea.

Exceptia ridicata de avocatii lui Dragnea a fost depusa la Inalta Curte ca motiv de apel si urmeaza sa se ia in discutie la urmatorul termen, cel din 15 aprilie.

"Cum ajungem la CCR?"

Pe modelul completurilor de 5 judecatori, s-ar putea forta sesizarea Curtii Constitutionale. De altfel, Toni Neacsu scrie in acest sens pe Facebook: Cum ajungem la CCR, asta e intrebarea?

Intr-o alta postare, avocatul explica pozitia sa.

"Prin Decizia 685/2018, CCR a sanctionat deja ICCJ pentru nerespectarea legii in ce priveste modul de constituire a completelor de 5 judecatori.

Ramane de vazut ce se va intampla cu nerespectarea legii in ce priveste infiintarea completelor specializate pentru judecarea cauzelor de coruptie si judecarea cauzelor in fond de catre completele de 3 judecatori cu nerespectarea principiului legal al specializarii", scrie Neacsu.

Solicitarea lui Dragnea

Potrivit documentului consultat de Ziare.com, Dragnea solicita acest lucru in baza unor articole din Legea 78/2000 pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie (articolul 29) si din Legea 304/2004 de organizare judiciara (articolul 35, alineatul 2 si articolul 36, alineatul 3).

"Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate", arata articolul 29 din Legea 78/2000, in care isi pune sperantele politicianul.

Prevederile din Legea 304/2004 privesc functionarea de completuri specializate la tribunale si curti de apel.

Doar ca la Inalta Curte nu sunt astfel de completuri specializate in fapte de coruptie.

Avocatii lui Dragnea spun ca, potrivit Legii 304/2004, la inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, "poate aproba infiintarea de completuri specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora".

Cu alte cuvinte, asa cum se poate la tribunale si curti de apel, asa ar trebui facut si la Inalta Curte. La Inalta Curte, insa, legea prevede clar ca "poate aproba", nu ca este obligatoriu sa infiinteze completuri specializate.

RIL-ul, dat dupa condamnare

In sprijinul solicitarilor pe care le au, avocatii lui Dragnea fac trimitere la o decizie de interpretare data de Inalta Curte pe 17 septembrie 2018, dupa ce dosarul lui Dragnea a fost solutionat (seful PSD a fost condamnat in acest caz pe 21 iunie 2018).

Este vorba de un Recurs in interesul legii (RIL), prin care s-a stabilit ca normele din Legea 304/2004 referitoare la compunerea completurilor de judecata specializate sunt norme de ordine publica, care ocrotesc un interes public, anume buna administrare a justitiei, iar incalcarea acestora este sanctionata de lege cu nulitatea absoluta.

"In decizia mai sus mentionata, Inalta Curte de Casatie si Justitie a precizat in mod expres faptul ca legala compunere a instantei nu se limiteaza numai la aspectul cantitativ (numarul de judecatori), ci are in vedere si aspectul calitativ (solutionarea cauzelor de judecatori specializati), aratand ca acest mod de interpretare este unul unanim acceptat", mai scriu avocatii lui Liviu Dragnea.

Chiar daca aceasta decizie a fost data in materie civila, avocatii explica faptul ca interpretarea transata vizeaza dispozitii de organizare judiciara, aplicabile deopotriva atat in materie civila, cat si in materie penala.

"Existenta unei cauze de nulitate absoluta a sentintei pronuntate face inutila verificarea de instanta de apel a fondului cauzei, avand in vedere ca singura solutie posibila intr-o atare situatie este desfiintarea sentintei si trimiterea spre rejudecare in raport cu dispozitiile 421 pct. 2 lit. b) teza finala CPP", conchid avocatii.

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...