Sinuciderile lui Chester Bennington si Chris Cornell, explicate de psiholog. De ce aleg unii sa renunte la viata?

Miercuri, 26 Iulie 2017, ora 07:41
17454 citiri
Sinuciderile lui Chester Bennington si Chris Cornell, explicate de psiholog. De ce aleg unii sa renunte la viata?
Foto: Twitter/Chester Bennington

Chester Bennington, solistul trupei Linkin Park, a fost gasit spanzurat zilele trecute, la doua luni dupa ce un alt artist celebru, Chris Cornell, care ii era prieten, si-a luat viata.

Amandoi erau talentati, au ajuns celebri de tineri, aveau bani, faima, dar si familii frumoase (Benningtonm era chiar tatal a sase copii), asa ca gestul lor a fost absolut de neinteles pentru unii fani.

Ziare.com a stat de vorba cu George Chiriacescu, psiholog clinician si psihoterapeut adlerian (www.animaetanimus.ro) pentru a afla cum se ajunge la depresia cronica, de care se pare ca sufereau amandoi, care sunt semnalele de alarma inainte de sinucidere si daca abuzul de substante (prezent in trecutul fiecaruia dintre cei doi artisti) a jucat un rol in acest deznodamant.

Potrivit psihologului, cand vine vorba despre abuzul de substante, lucrurile nu sunt asa de simple cum pot parea unora la prima vedere.

"Desigur, o legatura exista, dar exista si un context mai larg: cel in care se ajunge la consum si care, devenind cronic, poate culmina cu un asemenea gest radical. Consumul de substante poate fi tradus, din punct de vedere psihologic, intr-o evadare din viata, un mod de a eluda realitatea. Sinuciderea este doar apogeul.

Un lucru tin sa subliniez, in toate aceste situatii cronice, consumatorii si cei ce comit acte suicidale (tentative sau reusite) nu cauta sa isi faca rau, asta este un lucru pe care marea majoritate a oamenilor refuza sa il inteleaga si sa il accepte.

Aceste tipuri de comportamente sunt metode prin care cauta sa isi rezolve prolemele. Desigur, nu sunt solutii reale, ba efectul lor este tocmai unul contrar, dar tot solutii sunt. Sunt singurele solutii pe care le simt!", spune psihologul.

Mai mult, adesea, cei care recurg la consumul de substante au tulburari mentale, de cele mai multe ori nediagnosticate: "Sunt studii care demonstreaza legatura dintre consumul de substante si tulburarile mentale. Mai exact, peste jumatate dintre persoanele cu diferite tulburari mentale sunt si consumatoare de substante".

Pe acest fond "fertil" apare gandul de a-si lua viata, explica specialistul.

Citim de multe ori, dupa astfel de tragedii, ca artistul in cauza "suferea de depresie". Insa aceasta boala ajunge sa fie bagatelizata de multi, care vin cu argumente de genul "eu am doua sau trei joburi, copii de care trebuie sa am grija, rate la banca si nu intru in depresie" sau "bunica de la tara, care muncea zilnic campul, nu stia ce e aia depresie".

"Depresia sau oricare alte tulburari mentale, precum si bolile in general, nu aleg. Nu conteaza ce statut financiar sau social ai, toti putem fi predispusi la asa ceva. Exista o falsa idee conform careia cei bogati sau faimosi nu au motive sa fie depresivi, stresati, speriati, ca oricum au tot... Fara sa vreau sa jignesc pe cineva, acest tip de abordare este cel putin unul simplist", explica psihologul.

In realitate, insa, cu totii avem emotii, sentimente, iar acestea nu sunt diferite in functie de clasa sociala. "Legile psihologice se aplica tuturor. Sunt ca legile fizicii - trebuie sa ai o mare abilitate de a ignora evidentele ca sa crezi ca tie sau unui grup de oameni nu vi se vor aplica", mai spune George Chiriacescu.

Revenind la cei doi artisti, "acestia erau prieteni de multi ani, isi impartasisera multe dintre ganduri si stari si gasisera intelegere si acceptare unul in celalalt. Faptul ca Chris Cornell a decis sa se sinucida este posibil sa fi fost un trigger (declansator - n. red.) si pentru prietenul sau Chester Bennington.

O stare psihica slabita, poate si un fond chimic neprielnic (au tot aparut discutii ca, inainte de a muri, Bennington a luat mai multe pastile dintr-un medicament pe care il avea prescris) pot sa fi dus la acest gest, sub impulsul momentului, fara sa fi fost un act premeditat", explica psihoterapeutul.

Semnale de alarma: Cand am putea banui ca e vorba despre depresie cronica

Pornind de la cazul celor doi, cum stim, legat de propria persoana, de cunoscuti sau apropiati, ca s-a ajuns in punctul in care e vorba despre depresie cronica? Care ar fi simptomele?

"Toti avem perioade 'blue', momente de tristete, melancolie sau chiar depresii reactive usoare sau moderate. Totusi, cand vorbim despre starile sufletesti, excluzand episoadele clinice de orice forma, de fapt avem in vedere viata emotionala sub multiplele ei fatete, iar acest lucru nu are legatura cu domeniul clinic. Ea pur si simplu exista - cat timp traim ne vom simti fericiti sau tristi, iar acest lucru este normal, nu are nevoie de diagnostic.

Cand despre un episod depresiv se spune ca e cronic inseamna ca au fost indeplinite doi ani, continuu, criteriile diagnostice specifice. Diagnosticele se pun exclusiv de catre medicul psihiatru, iar un episod atat de lung sau eventuale episoade recurente nu cred ca pot fi ignorate", explica George Chiriacescu.

Acesta tine sa specifice faptul ca doar un specialist poate pune diagnosticul, nu "Dr. Internet": "Revin, diagnosticul psihiatric nu se pune pe Net, din carti citite sau din filme, pareri ale prietenilor etc., ci doar de catre un medic psihiatru. Oricate informatii se gasesc pe Net, diagnosticul diferential este cel care poate deslusi in noianul de simptome, iar pentru asta trebuie expertiza unei persoane avizate".

E adevarat insa ca, atunci cand vine vorba despre tulburarea depresiva, exista niste "semnalmente": sentimentul de tristete accentuata, goliciune interioara in cea mai mare parte a zilei; disparitia placerii - nimic nu mai provoaca interesul si nu mai face placere; lipsa poftei de mancare sau mancat compulsiv, astfel incat apar modificari drastice de greutate in timp scurt; insomnie sau hipersomnie; oboseala, lentoare; sentimente de inutilitate si vina; scaderea drastica a capacitatii de concentrare a atentiei si a memoriei, capacitate redusa de a gandi; aparitia gandurilor de moarte sau a planurilor suicidale.

Oricine poate suferi de depresie, insa exista anumite elemente care pot deveni factori ce pot predispune: existenta in familie a unui membru care a suferit de aceasta tulburare, iar aici se mai adauga o anumita predispozitie genetica, trecerea prin momente de viata foarte stresante - divort, deces, faliment, razboi, calamitati, boli cronice sau terminale - consumul cronic de substante.

Depresia cronica poate "trece" de la sine?

"Cand vorbim de tulburari cronice se discuta de ameliorarea simptomelor, nu de remisie completa. In aceste situatii, tratamentul devine permanent, la fel ca in diabet sau bolile cardiovasculare", spune George Chiriacescu, care subliniaza ca este nevoie obligatoriu de ajutor specializat.

Cat despre costurile unui astfel de tratament, merita stiut ca "la noi, tratamentul psihiatric este decontat, iar, de ceva vreme, si cateva sedinte de psihoterapie sunt decontate", mai afirma specialistul.

Revenind la cazul lui Chester Bennington, nu trebuie uitat ca acesta a suferit in copilarie un abuz sexual, fapt confirmat chiar de el. Am vrut sa stim cat de mult isi pune amprenta un astfel de episod asupra psihicului si daca sunt oameni care pot sa "uite", sau e obligatoriu ca, in cele din urma, mai devreme sau mai tarziu, trauma sa fie confruntata?

"Abuzul sexual este o trauma, indiferent la ce varsta se produce. Dar daca se petrece in copilarie, pentru anumite persoane acest lucru schimba cu totul directia de crestere si dezvoltare. Ca la un copac tanar caruia i se schimba directia de crestere sau care este strambat. Se va dezvolta, dar intotdeauna va purta ceva in el din acea interventie, iar acest lucru il poate face vulnerabil in timp.

Sunt si persoane care nu mai 'trec peste'. Desigur, este de discutat in fiecare situatie ce s-a intamplat acolo, dar ce este evident este ca ele exista", declara specialistul.

Concret, se poate ajunge la sinucidere, peste ani, si din cauza unei astfel de traume?

"Traumele psihice pot fi abordate ca si cele fizice. Daca o rana sau fractura a fost grava, eventual deficitar tratata, ea lasa o sensibilitate in acea zona. Modificarea devine structurala.

La fel este si cu psihicul, daca 'rana' a fost asa de adanca, ea va deveni o zona vulnerabila permanent. Astfel, in timp si cu un context care sa favorizeze o decompensare psihica, se poate ajunge si la actul extrem al sinuciderii", mai afirma psihoterapeutul George Chiriacescu.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Abuzul de substante si sinuciderea, #Chester Bennington cauza sinucidere, #Chris Cornell cauza sinucidere, #sinucidere depresie cronica, #abuz droguri sinucidere psiholog, #cauze abuz substante, #depresie sinucidere psiholog , #psihologi