CCR desfiinteaza demersul Liei Savonea in conflictul cu Ana Birchall: O animozitate personala, nu are relevanta constitutionala

O animozitate personala, asa ar putea fi descris demersul fostei sefe CSM, Lia Savonea, de a sesiza Curtea Constitutionala cu privire la solutionarea unui conflict intre fostul ministru demis al Justitiei si Consiliu. Un demers artificial.

De altfel, judecatorii CCR au decis, pe 22 ianuarie, ca nu a existat conflict juridic de natura constitutionala in acest caz. Decizia a fost data dupa ce judecatorii au amanat in mai multe randuri pronuntarea pe acest subiect.

Motivarea acestei decizii, care a fost publicata luni in Monitorul Oficial, desfiinteaza toate punctele de vedere exprimate de Lia Savonea in cererea trimisa la CCR. Intreaga decizie poate fi citita pe portalul legislativ.

Nemultumirile Liei Savonea

Fosta sefa a CSM era nemultumita de mai multe actiuni si declaratii facute de Ana Birchall:

- Ca a contactat telefonic familia Alexandrei Macesanu, comunicandu-i ca rezultatele testelor genetice atesta ca ramasitele si cenusa gasite in casa lui Gheorghe Dinca indica ADN-ul tinerei;

- Ca ar fi negociat o "foaie de parcurs" cu oficiali americani cu privire la statul de drept;

- Ca ar fi fost divergente la stabilirea datei sedintelor Consiliului;

- Declaratiile date in legatura cu activitatea Sectiei pentru investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), cunoscuta ca Sectia Speciala (SS).

Detalii in articolul Ce contine sesizarea Liei Savonea la CCR impotriva Anei Birchall: SS, cazul Caracal si foaia de parcurs de la americani

In momentul in care Savonea a sesizat CCR, conflictul cu Ana Birchall era la apogeu, iar principalele dispute vizau situatia SIIJ si achizitia unui nou sediu CSM. Atunci, numirea Adinei Florea la sefia SS a fost blocata de 7 ori in CSM, ca si achizitia imobilului evaluat la 16 milioane de euro.

CCR: Nu este competenta noastra

Concluzia CCR: cele reclamate de Lia Savonea nu sunt de competenta Curtii.

"Neintelegerile referitoare la modul de stabilire a datei si a ordinii de zi a sedintelor plenului Consiliului Superior al Magistraturii dintre ministrul Justitiei si presedintele Consiliului sau reconsiderarea unei cutume institutionale potrivit careia s-a impus in timp o colaborare informala intre membrii Consiliului pentru stabilirea datei sedintei nu au relevanta constitutionala.

Totodata, discutiile referitoare la construirea Cartierului pentru Justitie si neintelegerile dintre autoritatile publice cu privire la alocarea sediilor lor in cadrul acestui cartier sau in afara sa nu au relevanta constitutionala".

Curtea a retinut ca declaratiile fostului ministru al Justitiei au fost unele de natura politica, care se subsumeaza limitelor libertatii sale de exprimare. "Acestea nu au produs efecte juridice de natura sa conduca la un blocaj institutional ori sa impiedice exercitarea prerogativelor constitutionale ale vreunei autoritati publice, care ar putea fi remediate doar prin pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a unei solutii susceptibile de executare", motiveaza CCR.

Nu este o ingerinta!

In cazul telefonului dat de Birchall familiei Macesanu, CCR arata ca nu este vorba de o ingerinta in activitatea procurorului de caz.

"Prin urmare, faptul ca ministrul Justitiei a comunicat telefonic familiei unei victime informatii referitoare la continutul unor probe administrate in cauza, aspect confirmat chiar de ministrul Justitiei in punctul de vedere formulat, nu poate fi calificat drept o expresie a autoritatii de care acesta se bucura asupra activitatii procurorilor, astfel ca aceasta apare ca fiind o ingerinta a ministrului Justitiei in modul de instrumentare a cauzei de catre procurorul de caz", precizeaza CCR.

Curtea a mai retinut ca, de principiu, ministrul Justitiei nu are acces la actele din dosarul de urmarire penala, art. 132 alin. (1) din Constitutie neconferindu-i o asemenea competenta, si ca, indiferent de calitatea persoanei, accesul si aducerea la cunostinta publica a unor concluzii rezultate din actele dosarului se realizeaza, de principiu, cu acordul procurorului de caz/procurorului ierarhic superior.

In plus, DIICOT a dat un comunicat de presa in care a transmis acelasi lucru.

"Intrucat in cauza de fata nu s-a conturat o paradigma juridica in sensul comunicarii de catre ministrul Justitiei in mod constant a unor informatii din dosarele de urmarire penala, pozitionarea singulara a ministrului Justitiei nu indica un blocaj institutional si nu a afectat ancheta penala, fiind acoperita prin actiunea, potrivit legii, a unitatii de parchet competente realizata la data de 3 august 2019, astfel incat nu se poate retine existenta unui conflict juridic de natura constitutionala", mai explica CCR.

Starea de tensiune MJ - CSM

CCR mai observa o anumita situatie de tensiune si lipsa de colegialitate care ar fi existat intre Ministerul Justitiei si CSM.

"In ceea ce priveste modul de relationare dintre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii in privinta initierii unor acte normative/emiterii unor puncte de vedere cu privire la diverse propuneri legislative depuse in Parlament sau in privinta includerii sediului Consiliului Superior al Magistraturii in Cartierul pentru Justitie sau nu, precum si pozitionarile publice ale ministrului Justitiei in privinta modului de stabilire a datei si a ordinii de zi a sedintelor Consiliului Superior al Magistraturii, chiar daca toate acestea indica o anumita situatie de tensiune si lipsa de colegialitate in cadrul desfasurarii raporturilor institutionale dintre ministrul Justitiei/Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii, ele nu pun in discutie raporturi de drept constitutional", conchide CCR.

Opinia separata: Nemultumiti ca a criticat SS

Decizia in acest caz s-a luat in majoritate. Patru judecatori CCR au fost pentru a se admite cererea Liei Savonea si a se constata ca a existat un conflict juridic de natura constitutionala: Valer Dorneanu, Marian Enache, Cristian Deliorga si Gheorghe Stan.

In esenta, potrivit motivarii, judecatorii erau nemultumiti de pozitia Anei Birchall cu privire la situatia Sectiei Speciale.

"Nu este admis ca fiecare membru al Guvernului in parte sa critice legea aplicabila in domeniul sau de competenta si, astfel, sa transmita in spatiul public un mesaj de opunere in raport cu caracterul sau obligatoriu.

In cazul de fata, pozitionarea publica a ministrului Justitiei de contestare a fortei obligatorii a legii nu numai ca a pus in discutie raporturile constitutionale dintre Guvern si Parlament, dar a afectat si tulburat activitatea autoritatii judecatoresti, creand incertitudine si confuzie cu privire la existenta normativa si functionarea unei structuri de parchet.

Ministrul Justitiei nu poate chema la ordine Parlamentul pentru ca acesta sa justifice in fata sa motivele adoptarii legii si/sau utilitatea acesteia. O lege aflata in vigoare nu constituie o chestiune de negociat, ci de aplicat, astfel incat un ministru nu are competenta de a o contesta", se arata in opinia separata.

Declarațiile preotului Nicolae Tănase sunt ”o invitație la viol”. Ministra Justiției intervine

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a spus, referitor la afirmaţiile preotului Nicolae Tănase de la Valea Plopului potrivit cărora fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...