Schimbarea la fata a presedintelui

Dupa ce, in campania electorala, toti candidatii la presedintie, mai putin reprezentantul PSD, au avut in program intarirea prerogativelor prezidentiale, astfel incat sa poata contrabalansa un guvern abuziv sau incompentent, daca e cazul, iata ca Klaus Iohannis pare a livra electoratului un profil de presedinte puternic, pentru cel de-al doilea mandat.

Ce e in spatele acestei conversii de imagine si cat va tine, insa?

Din seara celui de-al doilea tur de scrutin si pana astazi, Klaus Iohannis a intrat in pielea unui presedinte altfel fata de cel care a candidat pentru un nou mandat. Ce s-a intamplat in rastimp?

• In primul rand, victoria in termeni incontestabili.

E un loc comun ca aceasta s-a datorat in mare parte competitorilor pe care i-a avut, ceea ce i-a permis definirea in antiteza, termenul de contrazis fiind fie Viorica Dancila, un personaj eminamente caricatural, fie Dan Barna, un politician a carui imaturitate politica nu putea sa convinga electoratul.

Klaus Iohannis a putut astfel sa se eschiveze de la definirea prin propriile reusite, de unde evitarea pana la capat a unui bilant de prim mandat si refuzul de a acorda vreun interviu ori de a accepta vreo confruntare.

Odata insa invingator, strategia a fost aceea de inversare completa a imaginii. Care a fost reprosul care i s-a adus cel mai adesea? Neimplicarea, postura de spectator. Indicatori rasturnati astazi prin participarea la sedinte de guvern, convocarea premierului si a ministrilor la Cotroceni si, in general, prezenta activa.

• In al doilea rand, un guvern favorabil presedintelui. Sau mai mult.

"Vedeti ce pot face, daca am un guvern la indemana cu care se poate lucra? ", insinueaza Klaus Iohannis. Nu exista masura esentiala pe care guvernul condus de Ludovic Orban sa o ia fara ca presedintele sa fie si el parte a acestei decizii.

Mai mult chiar, Klaus Iohannis este cel care anunta sau cere masuri intr-o directie sau alta. Presedintele este cel care recomanda ca alegerile locale sa revina la doua tururi de scrutin si ca Guvernul sa corecteze de indata anomaliile din Justitie, intretinute de PSD.

Aici e o dubla vulnerabilitate.

- Pe de o parte, exista riscul de a atrage Guvernul intr-o perceptie tip marioneta, un guvern pus la dispozitia presedintelui si care da seama in fata acestuia din urma. S-a intamplat asisderea si cu guvernul condus de Emil Boc.

- Pe de alta parte, de indata ce momentul de entuziasm postelectoral trece si lucrurile nu se rezolva peste noapte in Romania - nici nu ar avea cum, dar politicienii sunt primii responsabili de intretinerea asteptarilor-combustibil, care ard repede si, neimplinindu-se, cer tapi ispasitori - Klaus Iohannis va fi cel spre care se vor indrepta revoltele. S-a intamplat si cu presedintele Traian Basescu.

• In al treilea rand, conditiile de posibilitate ale unui discurs electoral, care sa promita si, in egala masura, sa pretinda

Si Klaus Iohannis, si PNL intretin contextul electoral si au grija sa coreleze promisiunile cu solicitarile de la electorat. De vreme ce PSD inca poate controla majoritatea in Parlament, unde e in continuare, de pilda, Florin Iordache, Guvernul inca nu poate repara stricaciunile lasate de PSD, pe de o parte, iar pe de alta parte, dusmanul inca e PSD, chiar dedancilizat.

E un discurs electoral, pe care Klaus Iohannis l-a imbratisat din primele cuvinte ale victoriei, in seara alegerilor, cand a anuntat ca e castigata doar o batalie, frontul anti-PSD ramane deschis.

In acest registru, tensiunile publice create de sosirea lui Adrian Natase ca invitat de onoare - asa cum sunt toti detinatorii de decoratii ale statului roman - la receptia de 1 decembrie de la Cotroceni i-au servit manusa lui Klaus Iohannis.

Dusmanul pesedist a capatat un chip concret, in tonalitati negative, iar reparatia morala necesara a fost facuta de presedinte.

Fireste ca Adrian Nastase nu putea sa pastreze o decoratie de onoare, de vreme ce a fost dublu condamnat penal, dar, prin coincidenta, punerea in scena si momentul ales fac parte din conversia de imagine a presedintelui Iohannis.

E de mentionat aici ca greseala originara ii apartine lui Traian Basescu, pentru ca Adrian Nastase a fost condamnat in mandatul acestuia, si ca Klaus Iohannis a facut acest gest abia in acest al doilea mandat, cand PSD nu ii mai pune piedici, dar cand poate sa fie perceput drept cel care l-a invins (simbolic) pe Nastase.

Si aici exista insa o vulnerabilitate. Klaus Iohannis nu a lamurit cum a ajuns Adrian Nastase invitat la receptie, iar alti detinatori de decoratie nu, iar asta e un aspect esential, care scoate problema din registrul unei scenete. Ziare.com a solicitat lista tuturor celor invitati, pentru a face o comparatie exhaustiva cu lista detinatorilor de decoratie, dar fara a primi, deocamdata, raspuns.

Klaus Iohannis devine, avand toate conditiile create, un presedinte activ, preocupat mai mult decat in primul mandat de felul in care istoria il va consemna. Riscul sta insa in tusele care pot fi prea groase pentru un presedinte, niciun derapaj nu e acceptabil doar pentru ca ar putea servi, potential, unui scop nobil.

Si mai e ceva: presedintele mai are de reparat opacitatea din primul mandat si mai ales din campania electorala, cand a demonstrat ca gandeste presa si jurnalistul intr-o paradigma care il vulnerabilizeaza pe acesta din urma.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...