Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Klaus Iohannis > presedinte
A   A   A

Iohannis retrimite Legea ANI la Parlament

Iohannis retrimite Legea ANI la Parlament
Foto: Arhiva Ziare.com
Presedintele Klaus Iohannis a trimis miercuri Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea ANI.

Legea care modifica Legea ANI prevede ca interdictiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor ANI si la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese in perioada 2007-2013 inceteaza de drept.

"Fata de obiectul de reglementare, consideram ca legea transmisa la promulgare se impune a fi reanalizata de catre Parlament sub aspectul oportunitatii acesteia intrucat, pe de o parte, interesul public general nu justifica o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de alta parte, este pusa in discutie respectarea angajamentelor asumate de Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene", se arata in cererea de reexaminare.
Potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, interdictia poate consta in decaderea din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului ori, daca persoana a ocupat o functie eligibila, interdictia poate consta in aceea ca persoana nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului.

Totodata, potrivit aceluiasi text, in cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese.
"Prin urmare, in ambele cazuri, aceste interdictii reprezinta un efect al unor constatari definitive, in baza prevederilor aplicabile deputatilor si senatorilor, prin parcurgerea unor proceduri stabilite de lege, o astfel de masura reparatorie (cum se sustine in expunerea de motive) nefiind justificata prin raportare la standardele in materie de integritate instituite ca raspuns la o cerinta reala a societatii romanesti", potrivit documentului citat.

Iohannis sustine ca, in ceea ce priveste regimul juridic al conflictului de interese aplicabil parlamentarilor in perioada 2007-2013, avuta in vedere de legea aflata la promulgare, relevanta este nu numai Legea nr. 176/2010, ci si Legea nr. 161/2003.
"Interventia legislativa supusa reexaminarii vizeaza, in realitate, o masura de clementa acordata parlamentarilor, prin care se sterg pentru viitor efectele unei interdictii generate de incalcarea normelor privind conflictul de interese. Motivatia acestei "reforme" in materie de integritate nu se poate limita insa la un simplu exercitiu formal de justificare a nevoii sociale prin prisma aparentei de neclaritate a normelor aplicate conflictului de interese, cu atat mai mult cu cat Legea nr. 219/2013 nu a facut altceva decat sa consolideze nevoia sociala de a sanctiona conduita necorespunzatoare a senatorului sau deputatului, nevoie sociala materializata, de altfel, in legislatia anterioara, inca din anul 2003 si afirmata in mod constant in jurisprudenta constitutionala", argumenteaza seful statului.
De asemenea, Klaus Iohannis sustine ca, in ceea ce priveste consecintele interventiei legislative, acestea ar trebui sa poata fi anticipate pentru societate, pentru o parte a acesteia, ori pentru categorii de persoane si nu doar pentru anumiti senatori sau deputati, deoarece efectele ce ar urma sa se produca prin aceasta lege, in forma transmisa la promulgare, ii vizeaza pe toti senatorii si deputatii fata de care s-a constatat starea de conflict de interese si care se afla sau ar urma sa se afle sub puterea interdictiei instituite de art. 25 din Legea nr. 176/2010.

"Conform art. 148 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii la Uniunea Europeana si din celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. Mecanismul de Cooperare si Verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei (M.C.V.) a fost stabilit prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006. Unul dintre cele patru obiective de referinta specifice stabilite in cadrul M.C.V. a fost chiar 'Infiintarea, conform celor prevazute, a unei agentii pentru integritate cu responsabilitati in domeniul verificarii patrimoniului, al incompatibilitatilor si al conflictelor de interese potentiale, precum si cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care sa poata duce la aplicarea unor sanctiuni disuasive'", potrivit cererii de reexaminare.
In acest sens, seful statului precizeaza ca reglementarile in materia combaterii coruptiei si promovarii integritatii in sectorul public reprezinta raspunsul la o cerinta reala a societatii romanesti si o componenta de baza a dialogului Romaniei cu partenerii sai europeni, in cadrul procesului de evaluare a modului de indeplinire a obligatiilor asumate de aceasta ca stat membru al Uniunii Europene, aspect statuat in Decizia Curtii Constitutionale nr. 418/2014.

"In consecinta, apreciem ca Parlamentul ar trebui sa analizeze riguros necesitatea normei propuse prin legea transmisa la promulgare mai ales, a proportionalitatii solutiei juridice alese, in vederea asigurarii acelui optim echilibru ce trebuie sa existe intotdeauna intre obiectivele de interes general si interesele particulare", se concluzioneaza in cererea de reexaminare.
Curtea Constitutionala a Romaniei a decis, in 1 februarie, ca legea de modificare a functionarii Agentiei Nationale de Integritate este constitutionala, astfel ca parlamentarii gasiti in conflict de interese sau stare de incompatibilitate in perioada 2007-2013 scapa de interdictii.
Facebook ShareTweetGoogle Share
 Miercuri, 14 Martie 2018, ora 17:41

 Articol citit de 2506 ori

Citeste si: